Canada, taramul fagaduintei doar la figurat

Canada este in mod declarat un stat-tinta pentru emigranti. Din motive care tin de partea economica, aceasta tara accepta anual in jur de 200.000 de cetateni noi. Printre ei sunt si persoane de origine romana, care de multe ori cu greu reusesc sa se adapteze unui nou sistem de valori. Gandul ca vor putea castiga intr-un an cat in 10 in tara ii face pe romani sa treaca peste sacrificii si sa incerce sa mearga mai departe. Exista insa o mare problema - statutul de imigrant se cumpara.

Canada reprezinta pentru multi dintre cei care se gandesc ca migratia le poate imbunatati viata un fel de taram al fagaduintei. In realitate, lucrurile nu stau chiar asa. Laptele si mierea nu curg la robinete, banii nu se castiga mai usor ca in tara de origine, iar gasirea unui loc de munca reprezinta un examen care in unele cazuri se poate solda cu un esec. Intr-o tara unde somajul este in medie de 8 la suta se ofera locuri de munca doar acelora care pot aduce prin munca lor o contributie importanta la dezvoltarea unui stat care in principal se bazeaza pe industrie.
Statisticile arata totusi ca politica de acceptare a imigrantilor este in continua schimbare, sansele de a patrunde pe teritoriul canadian fiind din ce in ce mai mici. Un studiu facut anul trecut arata ca imigrantii sunt discriminati, fiind platiti cu mult mai putin decat sunt platiti salariatii de origine canadiana. Exista discriminare chiar si intre categoriile de imigranti, cei care au limba materna engleza sau franceza fiind favorizati din start.

Taxe de mii de dolari americani
In plus, persoanele care viseaza sa ajunga in Canada trebuie sa stie ca acest lucru poate costa cateva mii de dolari americani. Anul trecut, de exemplu, un aplicant pentru provincia Quebec trebuia sa plateasca taxe de 13.000 de dolari americani pentru el, 6.500 pentru sot sau sotie si 3.500 pentru fiecare copil. Cei care se gandesc la posibilitatea de a pleca temporar sau definitiv in Canada trebuie sa cunoasca realitatile de acolo, daca nu vor sa dea gres. Exista foarte multe cazuri de romani care aleg sa-si vanda casele din tara doar pentru a putea pleca in Canada. Inainte de a face un astfel de pas trebuie cantarite toate variantele. Pentru un castig care, in medie, este de 3.200 de dolari canadieni se poate munci si pana la 18 ore pe zi. In plus, salariile mari sunt valabile doar in cazul celor cu inalta calificare. Dar pana sa poti profesa meseria pentru care te-ai pregatit trebuie parcurs un drum lung, care poate insemna umilinte si sacrificii.
Studenti imigranti
Fie ca merg la studii, fie ca merg pentru a munci in Canada, cei care isi doresc sa se stabileasca in aceasta tara trebuie sa stie ca exista anumite conditii pe care trebuie sa le indeplineasca.
In cazul celor care pleaca pentru a studia, lucrurile sunt destul de simple. Anual, universitatile canadiene ofera posibilitatea unor studenti merituosi de a invata intr-unele dintre cele mai bune facultati. Statul canadian elibereaza in fiecare an 130.000 de permise de studii, in jur de 50 la suta din cei care intra in posesia unui astfel de permis avand sansa obtinerii unei burse. Multi dintre romanii care aleg sa studieze in Canada sunt doctoranzi si, dupa expirarea perioadei de invatat, nu revin in tara de origine, alegand sa se stabileasca in Tara frunzei de artar, unde isi gasesc un loc de munca, iar statul le ofera posibilitatea obtinerii cetateniei canadiene. In plus, pot achizitiona foarte usor o casa prin credit ipotecar, dobanzile bancare fiind foarte avantajoase. Doctoranzii romani lucreaza in general in sistemul de invatamant canadian, fiind recunoscuti pentru calitatile lor profesionale.

Lucratori calificati
Canada accepta anual peste 200.000 de imigranti. Cetatenii romani care doresc sa ajunga pe taram canadian si sa se stabileasca acolo au doua posibilitati: fie solicita un post de lucrator calificat, fie un loc de business imigrant. Daca fac dovada unui venit stabil, lucratorii calificati pot deveni rezidenti permanenti. Pentru a fi acceptati in calitate de lucratori calificati, solicitantii sunt obligati sa indeplineasca niste conditii:
1. Sa aiba experienta de lucru. Mai concret, profesia pe care o practica sa faca parte fie din categoria Skill Type 0 (Tip de calificare 0), fie din Skill Level A sau B (Nivel de calificare A sau B) care se raporteaza dupa lista NOC (Clasificarea Nationala a Profesiilor din Canada). Informatii suplimentare pot fi gasite pe site-ul: http://www.cic.gc.ca/english/skilled/qual-2-1.html
2. Sa acumuleze suficiente puncte pentru cei sase factori de selectare. Principalii factori de selectare sunt nivelul studiilor, nivelul de cunostinte de engleza sau franceza, varsta si experienta in lucru. Un candidat care participa la un interviu premergator emigrarii in Canada trebuie sa acumuleze cel putin 67 de puncte pentru a merge mai departe. Informatii suplimentare se gasesc la adresa: http://www.cic.gc.ca/english/skilled/qual-5.html

Business imigrantii
O alta categorie profesionala pentru care statul canadian are usile deschise este cea a business imigrantilor. Este vorba, de fapt, despre persoanele care pot face investitii sau pot initia o afacere in Canada. Selectia persoanelor din aceasta categorie se face in functie de resursele financiare pe care le prezinta.
Exista trei tipuri de business imigranti:
Investitorul. Pentru a putea emigra in Canada, o persoana care sustine ca are aceasta calitate trebuie sa faca dovada experientei in afaceri si sa aiba un venit de 800.000 de dolari canadieni. Din aceasta suma trebuie sa investeasca cel putin 400.000 de dolari canadieni.
Antreprenorul. Si aceasta persoana trebuie sa faca dovada experientei in afaceri si a unui venit net de 300.000 de dolari canadieni.
Lucratorul independent. Persoanele din aceasta categorie trebuie sa aiba experienta in domeniul activitatilor culturale, sportive sau in agricultura. Lucratorul independent trebuie sa-si aduca o contributie semnificativa in domeniul cultural, sportiv sau sa poata cumpara si administra o ferma canadiana.

Sisteme de selectie
Imigratia, fiind o politica pro-movata de stat, este reglementata prin legi care au dus la formarea mai multor programe prin care se poate obtine drept de rezidenta si de munca in Canada.
Unul dintre ele este sistemul federal de selectie. La acest program pot aplica oamenii de afaceri, lucratorii calificati, cei care vor sa-si reintregeasca familia, cei care doresc sa studieze in aceasta tara. Persoanele interesate trebuie sa parcurga urmatoarele etape:
- depunerea documentelor la Biroul pentru Emigrare si Rezidenta;
- cumularea punctajului mi-nim stabilit de guvernul canadian. Asa cum am mai spus, acesta este de minimum 67 de puncte si face referire la pregatirea profesionala, varsta, cunostinte de limba etc.;
- aplicarea unei scrisori de intentie pe teme profesionale, la care vor fi anexate documentele care fac referire la resursele financiare detinute, calificarile si pregatirea profesionala.
La toate acestea se adauga interviul de selectie care va fi sustinut in fata unei comisii de specialitate.
De un regim special beneficiaza provincia Quebec. Sistemul de selectie specific acestei zone este putin mai complicat, impunand o buna cunoastere a legislatiei in vigoare, validarea profesionala si stapani-rea limbii franceze. Candidatul perfect pentru imigrarea in provincia amintita este tipul francofon, cu varsta cuprinsa intre 25 si 35 de ani, cu o profesie cautata si cu experienta in munca de cel putin 6 luni.

Programul Live - In Caregiver
Daca nu aveti banii necesari pentru aplicarea la unul dintre programele de mai sus, exista si alte sanse. Una dintre ele este programul Live - In Caregiver, care ofera posibilitatea unui strain de a lucra in cadrul unei familii de canadieni, prestand servicii sociale de ingrijire a copiilor, a batranilor sau a persoanelor invalide. Dupa doi ani de lucru consecutiv in acest program, poate fi cerut dreptul de rezidenta permanenta. Pentru a putea aplica pentru un astfel de program exista mai multe cerinte:
- aplicantul trebuie sa cunoasca bine engleza sau franceza;
- aplicantul trebuie sa aiba experienta de cel putin un an in serviciile sociale;
- sunt necesare trei referinte;
- aplicantul va semna un angajament de nefumator.
Castigul este, in medie, de 1.000 de dolari canadieni. Aceasta suma ramane dupa ce sunt achitate toate taxele, inclusiv cele de cazare si masa.

Activitati cu caracter temporar
Strainii pot desfasura o activitate cu caracter temporar pe teritoriul canadian doar daca intra in posesia unui permis de munca. Pentru a avea un astfel de permis, cei interesati trebuie sa identifice un angajator dispus sa le ofere un contract de munca. Oferta este valabila doar in situatia in care autoritatile locale constata ca postul respectiv nu poate fi ocupat de un cetatean canadian. Ceea ce trebuie stiut este ca permisul de munca nu-i da posibilitatea posesorului sa obtina si dreptul de rezidenta permanenta. Chiar daca desfasoara o politica de imigratie, statul canadian nu accepta prea usor lucratori din alte tari. Domeniile in care exista locuri de munca pentru straini sunt energia, medicina, asistenta sociala, invatamantul, agricultura, turismul, comertul, industria IT.


Gindeste-te bine inainte de a emigra

Emigrare Canada. Credeti ca prin emigrare veti dobindi un trai mai bun? Realitatea canadiana difera substantial de asteptarile celor mai pesimisti romani. Prin ziare, internet si la tirgurile de joburi gasesti doar agentii de plasament. Studiile superioare nu sunt recunoscute. Ai nevoie de ani pentru echivalarea sau refacerea lor. Calitatea locuintelor este slaba, saracia mare, strazile deteriorate. Locurile de munca bune sunt practic absente.

Ca Brutar, Macelar, Zidar, Strungar te califici la emigrare in Canada (Quebec), ca Inginer Electronist NU!

Pentru unii ar putea sa para ciudat insa cu profesiile de brutar, macelar, zidar sau strungar avind o scoala terminata acum 16 ani din care n-ai profesat decit unul singur, cu franceza stiuta la nivel de 5 si engleza de 1 (maximul este 12 la ambele limbi), te califici fara nici un fel de probleme, pentru emigrare.

Daca esti absolvent al facultatii de Electronica si Telecomunicatii din Bucuresti (de ex.) pe care ai absolvit-o acum 12 ani, ai opt ani si 10 luni experienta in domeniu - probata prin cartea de munca - , la care se adauga franceza la nivelul 6 si engleza de 4, ei bine cu asa ceva esti respins!

Nota: Limbile straine sunt apreciate doar la partea de intelegere, vorbire - scrisul si cititul nu se considera.

Canada are nevoie de MUNCITORI! Asta este realitatea. Pina la urma au fost nevoiti sa o recunoasca si ei in mod oficial. Mare parte din cei cu studii superioare nu au ce cauta in Tara Artarului pentru ca nu-si vor gasi joburi in domeniile lor de activitate.

In Canada cu munca de 2-3 ani iti cumperi casa

In Canada cu munca de 2-3 ani iti cumperi o casa! Serios, in Tara Artarului parintii nu lasa imobilele mostenire copiilor si nu ii ajuta in nici un fel cu locuinta deoarece nu este necesar atita vreme cit in 2-3 de la absolvire copilul este capabil sa-si achizitioneze propria casa, cistigind un salariu mediu. Nu o spun eu ci Jurnalul National (vezi articolul). Obraznicia ziarului merge insa mai departe incunostiintindu-ne ca plata ratei la banca (vreme de zeci de ani) este benefica, faci economie fortata. Ratele nu sunt altceva decit bani cheltuiti cu folos. Daca nu ar fi ele cine stie pe ce prostii ai arunca dolarii.

Revenind la realitate, articolul nu este altceva decit o mizerabila reclama la emigrare, ce cauta sa te induca in eroare sugerind existenta in Canada a unor locuinte ieftine accesibile oricarui absolvent fara nici un fel de ajutor din partea nimanui. Este adevarat, urmind un model tipic escrocheriilor, articolul strecoara si informatii subtile privitoare la dezavantaje, insa fara sa fi stat o vreme in tara artarului nu percepi importanta lor, te lasi furat de ambalaj si cind vezi ce se ascunde in spatele sau este deja prea tirziu, te afli deja in Canada si incepi sa te intrebi cum de ai putut fi asa prost, cum de nu ti-ai dat seama, cum de ai citit doar "In 2-3 ani se poate cumpara o casa" si nu te-ai uitat la restul frazelor.

Visul american: o familie, o casa

STIL DE VIATA
Atasamentul minim fata de spatiul in care locuiesti este una dintre cutumele lumii canadiene.

Odata plecati la capatul pamantului, romanilor care au ales sa emigreze in Canada li se asterne in fata ochilor o alta lume, in care parca totu-i altfel: oamenii, locurile, stilul de viata, locuinta, relatiile cu vecinii sau cu colegii de serviciu. Invers ca in poveste, europenii se simt asemeni piticilor, intr-o tara in care toate par a fi facute dupa dimensiunile lui Gulliver. Din cauza spatiilor uriase, a climei in mare parte a anului neprielnica dar si a vietii centrate mai mult pe lucru si mai putin pe plimbari si loisir, viata canadianului pare a fi gandita sa se desfasoare in interior, cel putin cinci din cele sapte zile ale saptamanii.

FARA SENTIMENTALISME. "Atasamentul fata de o casa, modul in care o populezi, este altfel in Canada fata de Romania, explica Gabriela Savu, de profesie arhitect. Aici oamenii se muta foarte des. Eu cred ca m-am mutat o data pe an, in functie de adresa locului de munca. Casele inchiriate sunt dotate cam cu toata aparatura electrocasnica: frigider, aragaz, masina de spalat rufe, masina de spalat vase si toate celelalte. Poti sa te muti numai cu valiza. Este mult mai usor sa-ti schimbi locuinta, iar investitia pe care o faci initial este mult mai mica decat in Romania. Stai intr-un loc atat timp cat e aproape de serviciu. Ti-ai schimbat locul de munca, in general iti schimbi si locuinta, care poate fi una mai mare sau pur si simplu mai aproape de noul job."

In apartamentele din blocuri stau in general persoanele cu venituri modeste sau cei emigrati recent. Dupa doi-trei ani de lucru, cam toata lumea isi permite o casa cumparata prin credit. "Visul american � fiecare familie intr-o casa cu un curcan pe masa � este valabil si aici, spune mai departe Gabriela Savu. Si Statele Unite si Canada sunt tari unde forma predilecta de habitat este casa personala cu garaj, o peluza mai mare sau mai mica. Aici este relativ usor sa-ti cumperi o casa. Dar pentru ca este atat de usor, oamenii nu au acelasi atasament fata de locul in care stau. In Romania, parintii mei locuiesc in aceeasi casa de 30 de ani. In Canada, statisticile spun ca in medie, se sta in aceeasi locuinta sapte ani. Nu exista atasament fata de casa."

CASE SI CASE. Alta diferenta fata de Romania consta in diversitatea spatiilor de locuire: case mai mari sau mai mici, fara etaj, cu un etaj sau mai multe, cu subsol locuibil sau nu, "detasata" (adica singura) sau semidetasata (o singura casa cu doua intrari, locuita in general de doua familii), case tip vagon, case care au curte in fata si case in care intri direct. Pretul variaza evident in functie de suprafata, de zona si de confortul oferit.

PARINTI SI COPII. Timp de 19 veacuri, pe "batranul continent" european generatia copiilor mostenea de la parinti titluri nobiliare, domenii, palate, ulterior afaceri de familie. In cazinourile de pe Riviera franceza, urmasi nevrednici au pierdut intr-o noapte averi acumultate in generatii. In Tarile Romane, titluri nobiliare n-au existat, ca sa fie lasate mostenire. Grija fata de urmasi este incorporata astazi in formula "fac pentru copiii mei". O auzim deopotriva in cantecele populare, in hulitele manele, dar si in spusele unor distinsi intelectuali.

Despre diferentele dintre "lumea veche" si "lumea noua" ne-a vorbit si doamna Olimpia Nicolcev, romanca emigrata in Canada de mai bine de 30 de ani, de meserie designer. "In Canada exista o vorba: ŤCe faci? Cheltuiesc mostenirea copilului.ť Casa noastra nu e a copilului, nici nu se pune problema sa-i lasi ceva mostenire. Nu are rost, cu un job salarizat pe nivel mediu, in doi-trei ani isi poate cumpara casa lui, fara sa aiba nevoie de a noastra. Cumparand o casa cu credit de la banca, faci un fel de economisire fortata, trebuie sa inapoiezi lunar bancii niste bani pe care altminteri poate ca nu i-ai economisi". "In cazul copiilor, a tinerei generatii, chiar si in mileniul trei se mai pastreaza ideea lui Ťgo West, young manť. Mentalitatea canadienilor este sa lasi copilul sa se descurce singur, sa-si ia viata in propriile maini, asemeni celor care au pornit sa colonizeze vestul salbatic", completeaza si domnul Nicolcev.

REVERSUL MEDALIEI? Atasament minim fata de casa, sanse mari de a-ti achizitiona una. Nu toti romanii sunt insa bucurosi cu aceasta stare de lucruri. Cantitatea diminueaza calitatea, spun realizatorii site-ului ce poate fi accesat la adresa http://www.geocities.com/casamede2005 si care are ca deviza "Site dedicat celor care vor sa vada adevarata fata a Canadei inainte de a fi prea tarziu". In sectiunea "Magaziile din Montreal. Despre modul in care sunt construite casele in Canada", realizatorii scriu: "95% din imobilele destinate locuirii sunt construite din zabrele de lemn ce constituie structura de rezistenta, plus foi de rumegus presat groase de 1-1,5 maxim 2 centrimetri, care formeaza peretii, podeaua si plafonul. Nici mie nu mi-au placut strazile ticsite de case aparent construite din caramida rosie netencuita ce iti dau senzatia ca te afli intr-un oras industrial englezesc din secolul al XIX-lea, spune mai departe un alt roman nemultumit de constructiile canadiene. Caramizile pe care le vedeam eu erau doar un strat subtire ce imbraca cladirea pe dinafara avand mai mult rol ornamental si de ce nu, de inducere in eroare a unuia ca mine."

Atasament minim fata de spatiul in care locuiesti, o multime de optiuni la indemana potentialului cumparator, casa care nu se lasa mostenire copilului sunt numai cateva dintre cutumele lumii canadiene cu care romanul emigrant trebuie sa se obisnuiasca.

Ce mai zic romanii despre Canada

In cateva cotidiene din Romania, la data de 14 Aprilie 2005 au aparut articole despre “Locuri de munca in Quebec pentru cei cu calificare”. Din multitudinea de reactii o sa citez una tipica a unui cititor al ziarului Adevarul, Marin (e-mail: M...n@yahoo.ca): “Intr-adevar locuri de munca cate vrei pentru cei cu studii superioare in toata Canada, under their qualifications! adica la spalat masini, la impachetat in fabrici sau oriunde unde este nevoie de munca subbbb calificataaa!!.... Asta nu spun domnii respectivi? Sa informeze corect despre ce este lumea a treia in Canada, ... unde nu ai un loc de munca corespunzator pregatirii tale in nici un caz. Inginerii romani lucreaza ca muncitori, strungari s.a desi vorbesc limbi straine si sunt supercalificati. .....Banii munciti acasa o viata intreaga se cheltuie in 2-3 luni pe chirii, taxe pentru examene si romanii le iau, dar apoi se uita la diplome caci tot nu-i angajeaza nimeni ca nu au EXPERIENTA CANADIANA care nu se poate capata lucrand la alimentara 200 ore/luna ca sa platesti chiria.”

In conferinta “Diaspora romaneasca / Emigratia spala WC-urile (?)” publicat de Daniel Racovitan la 21/06/2004 - 11:21, reiese ca multi fac o munca sub nivelul calificarii spunind ca “de fapt nu conteaza ce lucrezi ci cit cistigi”. Corect, dar vorba lui Marin de mai sus, cercurile in care te vei invirti se afla tot in “lumea a treia din Canada”.

Dar romanii nu sunt singurii in aceasta situatie. In Toronto Star de Vineri, 4 Februarie, 2005 este comentariul unui emigrant referitor la un articol anterior publicat de acelasi ziar in care se zicea ca emigrantii “nu sunt in stare” sa lucreze in domeniul in care sunt calificati. Oleksi Nazarov raspunde: ”Eu, familia mea si prietenii ne-am confruntat cu acest fenomen de cind am venit in Canada. Mama are un PhD in psihologie lucrind in invatamint mai multi ani. Unde lucreaza de cind am venit in Canada? La Coffee Time in ture de noapte, cinci nopti pe saptamina. De ce oamenii cu educatie si ani de experienta trebuie sa lucreze in sevicii inumane si degradante numai pentru ca nu s-au nascut in Canada? De ce canadienii se bucura vazind un profesor universitar din Rusia servind cafea unor soferi de basculanta sau de ce un doctor de familie din Polonia spala podelele la McDonald’s pentru un salariu mizerabil? Canada alege cei mai buni din cei buni (the best of the best) din Europa si Asia. Punctele acordate la emigrare se bazeaza pe educatia si job-urile avute in tara de origine iar cind ajungi aici constati ca nu mai este nimic valabil fortind oamenii sa lucreze in cele mai proaste servicii. Si totusi, Canada se plinge ca productivitatea este din ce in ce mai proasta si nu se gasesc oameni calificati. Oameni calificati sunt peste tot, Canada. Trebuie sa te uiti doar in cele mai apropiate coffee shop sau grocery store (cafenele si magazine alimentare).”

Deci, fenomenul este generalizat. S-ar putea comenta, precum ca, scoala din unele tari nu este la nivelul cerut. Exemplul de mai sus se refera la tari din fostul URSS, foste comuniste sau Rusia, despre care nu am auzit ca ar avea un invatamint prost. Daca, Canada este atit de traditionalista trebuie sa tina cont ca nu continentul american a trimis primul om in spatiu.

De ce acest fenomen? Cine il sustine? In parte guvernul in parte sindicatele. Poti sa-ti echivalezi studiile dar nu inseamna ca vei fi angajat. La CTv era prezentat cazul unui emigrant disperat care lucrase citiva ani in Germania, uneori chiar la proiecte internationale initiate de ONU si pe care “l-a impins curiozitatea” sa vina in Canada. Acum este in pericol de a deveni muritor de foame impreuna cu familia sa (Vorba vine, caci, in Canada nu se moare de foame nici daca nu misti un deget, dar nici de trait nu poti sune ca traiesti!). Initial nu l-a angajat nimeni, iar dupa echivalarea studiilor un angajator i-a spus sa se duca sa lucreze unde a studiat!

SOCIETATEA CANADIANA NU ESTE UMANA SI NU CREDE IN LACRIMI. Sunt selectati cei mai buni candidati la emigrare stiind dinainte ca imensa majoritate vor deveni niste ratati din p.d.v. profesional. Care este scopul? Emigrarea este o mare afacere. In primul rind vii cu bani caci altfel nu esti primit. Un numar bun de luni nu primesti ajutor si iti consumi proprii bani obtinuti din vanzarea apartamentului din Romania (esti consumatorul perfect care impinge economia inainte). In anii ’90 au venit din Hong-Kong o puzderie de milionari, de frica anexarii teritoriului la China. Acum migrarea este inversa si se vede efectul economic. Canada are mare nevoie de populatie pentru teritoriile sale imense. Sunt preferate familiile cu copii. Aici nasterile sunt in declin, femeile sunt foarte independente, aducerea de copii pe lume fiind considerata un act de adevarat eroism. 50% din casatorii se desfac. Sa mai adaugam ca numarul de nasteri se micsoreaza si datorita fenomenelor de homosexualitate si lesbianism, foarte raspindite si in continua crestere. Quebec cauta cu infrigurare candidati pentru a inclina balanta in favoarea secesionistilor.
Emigrantul este dispus la compromisuri pe care canadianul autohton nu le-ar accepta. Avantajul pentru statele Americii de Nord este acela ca odata ajuns aici iti cheltuiesti putinele resurse si apoi este mai greu sa pleci in alta parte fara cheltuieli substantiale. Dupa cum spunea o personalitate, de aici din Canada, emigrantul nu trebuie sa lucreze in meseria lui. Simpla extragere a unui calificat din tara de origine inseamna slabirea concurentei pe piata globalizata.

Ce este cu aceasta mult-trimbitata “EXPERIENTA CANADIANA?” Un fost coleg spunea ca in Canada nu esti lasat nici sa cari galeti cu apa pe santier daca nu ai experienta canadiana.
Venit nou in Canada intri intr-un cerc vicios. Nu esti angajat pentru ca nu ai experienta canadiana si nu poti capata experienta daca nu lucrezi.
Fac o paranteza. Va aduceti aminte de PCR? (adica, Pile-Cunostinte-Relatii). Daca ai una dintre litere in buzunar nu te mai doare capul!
Dar, daca nu ai? Atunci incepi sa trimiti Resume-uri. Pentru cei care nu stiu, acesta este un fel de Curiculum Vitae sau pe vremuri Autobiografie, dar mult diferite. Despre cum se intocmeste un Resume am gasit un raft intreg de carti la biblioteca. Ei, teoria ca teoria dar praftica ne omoara!
La un barbeque (gratar) organizat intr-unul din parcurile orasului Toronto, unde ne mai adunam din cind in cind, noi cei din lumea a treia, cineva spunea ca in sfirsit a gasit un job dupa ce a trimis 180 resume-uri. A ocolit raspunsul la intrebarea: Ce fel de job?

Iata in continuare cele povestite de doi concetateni de-ai nostri, colegi de barbeque.

Unul inginer in hi-tec. “Daca cineva mi-ar fi spus acum 5 ani, da-mi 1.000 de dolari ca sa-ti spun ce te asteapta, sau de ce sa nu te grabesti cu emigratul, mai ales in Canada, sigur l-as fi categorisit imediat ca facind parte din vechii sau noii …, sau as fi povestit si as fi ris cu toti prietenii. Cum? Eu care credeam ca mai rau decit in Romania nu se poate, ca o experienta de ani in telecomunicatiile de virf, 12 brevete de inventii si inovatii si scolarizari in 3 tari din Vest nu se dau asa de usor la o parte! Dupa peste o mie de ore petrecute pe Internet, special pentru a culege informatii despre Canada, credeam ca nu voi avea nici un fel de probleme! … acum poate as plati de citeva ori mai mult!
(La prima tentativa de angajare a fost respins ca fiind supracalificat. La a doua tentativa a fost preferat un localnic chiar daca avea o calificare mai slaba. Rezervele banesti se subtiau. Dupa multe incercari s-a hotarit sa se angajeze ca simplu electrician. Aici situatia devine diferita. Sindicatul i-a spus ca il angajeaza dar trebuie sa faca un curs de calificare in cadrul organizatiei. Dura cam un an si trebuia sa plateasca aproape 3000 de dolari. Cursul consta si in a invata elementele de baza ale electricitatii, incepind cu legea lui Ohm (!!!). Apoi trebuia sa lucreze citeva luni neplatit pentru a capata experienta. Dupa aceea avea dreptul sa lucreze ca ajutor si daca o da Domnul va avansa. Urma ca aproape doi ani sa stea fara venit si sa mai si plateasca bani buni din buzunar).
Atunci am hotarat, zise el, conform bancului din vremurile odiosului: De maine ii sabotez – fac tot ce mi se spune sa fac; eu am hotarat sa muncesc numai pentru a castiga un ban lasand la o parte experienta de inginer in hi-tec. In locul unei situatii win-win am ales loose-loose. Pierd eu pentru ca nu mai imi fac meseria in care am investit si eu si altii si pierde Canada un specialist in care nu investise nimic si de care ar fi putut sa profite. Dar nimanui nu-i pasa. Totusi in final pierderea nu este prea mare, pentru Canada, avand in vedere ca am adus doi copii crescuti si educati timp de 10 ani nu pe banii Canadei dar care vor deveni “carne de tun” in teritoriile de Nord.”

Al doilea caz releva situatia tragi-comica a vinatorului de job. Omul a emigrat cu doua scopuri precise. Sa trateze pe cale medicamentoasa o gastro-duodenita cronica si pentru educatia copiilor. Am inteles ca nu il frigea buza dupa un job. A stat cam un an timp in care l-a apucat o plictiseala ingrozitoare. Aici in Canada plictiseala este sportul numarul unu. Nu poti sa pleci cu masina ca in Romania. Distantele de aici se masoara in zile de condus sau iei avionul. Asa ca, pentru a vedea muntele, cheltuiala merita daca stai cateva zile. Cum trebuia sa duca si sa aduca copii de la scoala, era legat de casa. S-a hotarit sa ia un job. In meseria lui nu a avut succes, asa ca a ajuns la concluzia ca nu mai conteaza ce, numai sa scape de monotonie. Printre alte locuri s-a dus sa aplice pentru a face curatenie la un local public. Interviul a decurs bine, dar managerul i-a spus ca nu-l poate angaja. Atunci omul contrariat l-a rugat sa-i spuna ce este in neregula ca sa stie pentru alta ocazie. Managerul a scos un teanc de resume-uri si i-a zis: “Uite aici am 40 de candidati, toti emigranti cu scoala. Dintre ei am selectat 4 ingineri, 2 medici si 2 profesori. Tu esti inginer dar eu am ales un medic ca se pricepe mai bine la higiena!? Norocul lui a fost, al medicului, ca nu a venit nici un canadian nascut aici caci l-as fi ales chiar daca nu avea liceul terminat. Da bine la autoritati!...”
Piata Canadiana este saturata de emigranti calificati si supracalificati (overqualified). Trebuie sa ai o tenacitate de otel pentru a reusi sa faci un ban. Daca ai pe cineva cunoscut la o firma esti angajat imediat cu salariu onorabil si pozitie neumilitoare pentru calificarea avuta. Asa ca cei ce prind o slujba se considera OAMENI REALIZATI (?!).

As putea face o paralela cu situatia de pe vremea comunismului. Atunci la intreprinderea “Comunistul roman” erau oameni multumiti carora le convenea ce castigau. Aveau un apartament, o masina Dacia ca toti ceilalti, cu care mergeau la mare in concediu, ce mai, il prinsesera pe Dumnezeu de picior. Pentru ei era raiul. Cei care isi tocisera coatele si mintea prin scoli nu erau prea fericiti. Simteau ca pot face mai mult dar sistemul ii tinea pe loc. Ambele paturi formau clasa muncitoare, cu exceptia unor mici categorii.
O a treia patura, cea a oligarhilor comunisti nu era accesibila oricui. Acestia aveau grija sa le creeze primilor iluzia ca ei conduc si ca munca de orice fel innobileaza si ca de fapt munca l-a creat pe om. Cei de la “munca de jos” nu aveau acces la magazinele, vilele de vacanta si mediul de viata al oligarhilor, iar drumurile lor se intersectau arareori.

Acum, la intreprinderea “Capitalistul canadian” e cam la fel. Unii emigranti l-au prins pe Dumnezeu de picior cu un job, deci mincare, imbracaminte, masina, casa in rate, mersul la mare mai greu (pe aici nu prea sunt concedii de odihna), dar se simt REALIZATI(?!). Pentru ei este raiul. Aceasta categorie va sustine pina in pinzele albe ca orice munca este buna. Pentru patura de emigranti cu calificare superiora, sistemul ii tine in loc. Chiar daca au un job, dar in care nu-si folosesc cunostintele acumulate in ani de scoala si munca, nu cred ca toti ajung la orgasm numai datorita banilor cistigati. Mai vor sa aiba si o minima satifactie sufleteasca.
Si aici, oligarhia financiara are grija sa le spuna ca “nici o munca nu e degradanta”. Dar credeti ca o veti vedea vreodata pe lady X frecind podelele la McDonald’s? Toti romanii au urmarit serialul Dallas. Ati vazut vreo secventa in care un membru al familiei JR-Ewing facea o munca de emigrant? La fel ca si in exemplul de mai sus, bariera catre mediul acestora, la cluburile sau petrecerile private este de netrecut.

Joburile din Quebec (Montreal) mai mult virtuale decit reale

Rasfoind paginile sitului monster.ca, unul din cele mai importante daca nu cel mai reprezentativ loc folosit de cautatorii de joburi, constat cu parere de rau ca multe din anunturile prezentate sunt simple texte fictive menite sa atraga Resume-uri, prin bazele informationale ale vreunei agentii minuscule cu citiva angajati. Un exemplu reprezentativ ar fi postingul de mai jos care stirneste risul chiar si la o citire mai putin atenta. Pe scurt O Mare Companie Optica din Montreal, al carei nume se trece insa sub tacere, invita doritorii sa-si trimita CV-urile, cui credeti? Lui Madam Marie-Eve Levert partener de recrutare al firmei. Ma intreb, ce nevoie are compania de Madam Levert daca este asa mare. Nu au propriul lor department de resurse umane? Chiar asa o firma majora te anunta direct ca angajeaza doar printr-un intermediar! Nu mai vorbesc de cerintele postului; ridicol de vagi. Atita secretomanie mai rar vezi. Unul din rindurile anuntului, pus acolo pentru a da un spor de credibilitate, ne informeaza insa ca se vor furniza date suplimentare doar candidatilor selectati pentru interviul preliminar. Inutil de precizat, firma nu da nici un fel de numar telefonic, fax, email sau adresa. Doar la sfirsit putem distinge numele, Dave Caissy, despre care Google spune ca ar lucra la o firma de resurse umane fara prea mare legatura cu optica.
Un lucru se precizeaza totusi clar, salariu 80-100 mii $. Este singura informatie care poate atrage candidati in conditiile aparitiei unui asemenea anunt tip ceata. Inutil de precizat, odata CV-urile receptionate de marea reprezentanta Marie Eve (greu de spus daca este sau nu un nume real) veti primi in cel mai bun caz invitatie la un interviu pentru o alta pozitie mult mai slab platita deoarece postul acela cu 100 mii $ “s-a ocupat”.

Textul anuntului:
Companie Importanta Specializata in Optica cauta:

Specialist optica, cu experienta

Veti fi responsabil cu proiectarea de sisteme optice pasive, inovative care optimizeaza utilizarea diverselor surse luminoase utilizate la aplicatii comerciale, industriale si institutionale; pentru o companie dinamica, binecunoscuta, situate pe insula Montreal
- Salariu: 80 000 -100 000 $
- Pachet competitive de beneficii
Cerintele postului

Educatie
- Facultate – specializare Optica
- Un master sau doctorat in domeniu este avantajos dar nu esential

Experienta practica
- Minim 5-15 ani in proiectarea de sisteme optice

Alte conditii
- capacitate de a lucra in echipa
- posibilitate de a calatori 2 – 5 zile pe luna

Informatii suplimentare vor fi furnizate inainte de invitarea candidatilor selectati la un interviu preliminar

Pentru a aplica:

Trimiteti CV-ul partenerului nostru de recrutare, Doamna Marie-Eve Levert postind direct pe Situl de Joburi (monster.ca) cit de curind posibil pina cel tirziu pe 12 Februarie 2007.

Pozitia se adreseaza atit barbatilor cit si femeilor

Multumim anticipat pentru interesul manifestat

Companie: Mare Intreprindere de Optica
Contact : Dave Caissy

Versiunea engleza originala:
Major optics company seeks a
SENIOR OPTICAL DESIGN SPECIALIST
You will be responsible for designing passive, innovative optical systems that optimize the use of various light sources for commercial, industry and institutional applications, at a dynamic, well known optics company located on the Island of Montréal.
- Salary: $80 -100K
- High competitive benefits package plan
Job Requirements
EDUCATIONAL
- Bachelors of Engineering or Science, with a major in Optics
- A Masters or PhD in the field an asset but not essential
PRACTICAL
- Minimum of 5 to 15 years of experience in optical systems design
ASSETS
- Excellent interpersonal and team work skills
- Able to travel 2 to 5 days per month
Further information
Further information will be provided before selected candidates are called in for a preliminary interview.
To apply
Send your CV to our recruitment partner, Mme Marie-Eve Levert, by applying directly on the job site as soon as possible. The deadline for applying is February 12, 2007.
This position is addressed to both men and women.
Thank you in advance for your interest.
Grande Entreprise En Optique
Dave Caissy

Quebec: 500 000 persoane traiesc din ajutor social

In provincia canadiana Quebec, unde emigreaza cei mai multi romani, o jumatate de milion de oameni traiesc din ajutor social. Daca tinem seama ca populatia totala este de 7.1 milioane, nu este greu de tras concluzii privitoare la starea economiei si la sansele ca un nou venit sa-si gaseasca de lucru. Cei aproximativ 5000 emigranti romani la care se adauga alte citeva zeci de mii din alte tari, ingroase an de an rindul celor fara servici.

Canada, un mister pentru emigranti

Cind eram in Romania, toti, intr-un moment sau altul ne-am gindit sa plecam undeva departe. Toti cei care am trait in Romania comunista sau cei care au trait in perioada de dupa caderea comunismului, am visat sa ajungem intr-o “tara a minunilor”, unde se spunea ca oamenii sint egali, ca nu exista nedreptati, ca poti sa exprimi fara frica tot ceea ce gindesti. Visam sa plecam ca sa avem ceea ce ne lipsea in Romania: “dreptatea, libertatea, egalitatea”.

Sintem romani si vom ramine. Toti cei care sintem acuma intr-un colt sau altul al lumii, departe de locurile in care ne-am nascut si am crescut, ne gindim de multe ori cu nostalgie la acele locuri de care ne leaga poate cele mai frumoase amintiri. Deci, fie ca am plecat in perioada comunista, sau dupa, unicul tel era de a ajunge la “tara minunilor” unde sa putem trai intr-o societate faca cusur.

Si fiecare dintre noi, mai devreme sau mai tirziu, am ajuns intr-una din acele “tari minunate”. Unii dintre noi s-au oprit in batrina Europa, continent de cultura si arta, iar altii, am ajuns pe pamintul promis al Americii sau al Americii de Nord. Din pacate, pentru cei care nu au putu pleca din tara spre pamintul fagaduintei, sau pentru cei care au ramas in vechiul continent, America ( intelegind si Canada) reprezinta un mister.

Dar aici nu se poate aplica zicala ca “nu poti vedea padurea din cauza copacilor”. Aicea realitatea este deformata din cauza distantei care desparte Europa de continentul american. O data ajunsi pe “pamintul fagaduintei” cei mai multi dintre noi am inceput noua viata sub semnul saraciei, a umilintei si al nedreptatii.

Dar nu multi dintre noi au avut curajul sa recunoasca. Cei mai multi, desi poate nu aveau ce minca, se imprumutau sa ajunga in Romania ca sa se laude cu realizarile lor. Aratau poze facuta in cartierele bogate, linga masini luxoase. De fapt acest lucru avea doua scopuri : in primul rind de a-i asigura pe cei apropiati cit de bine le merge si in al doilea rind pentru a se amagi ei insusi ca intr-o zi vor ajunge la acest nivel.

Fiecare dintre noi am ajuns la un nivel material mai mult sau mai putin satisfacator. Dar cu ce pret? Nu vreau sa fac apologia Romaniei dar nu pot sa ascund adevarul. Ma simt datoare sa fac public adevarata situatie a emigrantilor din Canada. Recent am intilnit romani nou veniti ca rezidenti care au venit in Canada “la pomul laudat” dar din nenorocire, sacul lor a ramas gol. Aici s-au izbit de realitate care nu era deloc cea pe care o credeau.

Cei cu studii superioare au sperat ca aicea pot sa-si practice meseriile dar pentru un cistig mult mai substantial. Dar cei mai multi dintre ei, izbiti de realitate decid sa se intoarca, acolo unde aveau o pozitie sociala. In cazul celor cu studii superioare, diplomele universitare nu sint recunoscute, iar rezidentii trebuie sa-si faca echivalentele. Este o anomalie, dar oameni cu specializari in Europa, cu doctorate sint obligati sa-si refaca studiile care sint la un nivel inferior. Asta inseamna bani si cei mai multi dintre ei nu au aceasta posibilitate. Deci, in loc de a junge la un nivel material pe care l-au visat, ei trebuie sa se umileasca, sa ascunda ca au studii superioare,pentru a gasi un loc de munca necalificata, pentru a face rost de ceva bani. Dar si gasirea acestui “loc de munca” este o problema: toti cei ce angajeaza cer “experienta canadiana”. Deci, noii veniti sint intr-un cerc vicios: nu poti gasi un loc de munca daca nu ai experienta canadiana, si nu poti face experienta canadiana pentru ca nu ai un loc de munca.

Dar lucrurile nu se opresc aicea. Daca in cel mai bun caz, un nou venit resuseste sa obtina un “loc de munca” necalificat - sa care lazi la un magazin sau sa spele vase la un restaurant, aici simte adevarata “dreptate si egalitate” din societatea mult visata.

De cele mai multe ori, muncesc “la negru” si plata este in functie de bunul plac al patronului. Vrea sa protesteze? I se atrage atentia ca nu este incadrat si poate fi dat afara imediat. Deci, aceasta “libertate” il reduce la tacere. In cel mai fericit caz, cind a reusit sa stringa ceva bani ca sa-si refaca studiile, se izbeste de acelas birocratism bine studiat care are ca scop sa impiedice pe cei ce vor sa se ridice. De foarte multe ori, cei care cer informatii despre procedura pe care trebuie sa o indeplineasca pentru a incepe studiile, sint dezinformati.

Si daca trecem si peste asta, noii veniti, oameni pregatiti, cu specializari si doctorate sint notati mai prost decit cei “de souche”, tocmai pentru ca la sfirsit sa nu poata obtine un loc de munca bine platit.

Cei ce am plecat din Romania, intr-un moment sau in altul, am crezut ca in “tara minunilor” nu se pot intimpla nedreptati, ca totul este cinstit si corect. De multe ori, cei care au reusit sa-si refaca studiile ( chiar inferioare nivelului lor), incep sa-si caute de lucru. Cum? Urmarind anunturile publicate. Dar din nefericire, si aicea functioneaza acelasi sistem. Institutiile sint obligate sa anunte public concursurile, dar persoana care trebuie sa ocupe acest post este deja aleasa. ( bineinteles prin relatii!)

Fiecare dintre cei care au ajuns “in tara mult visata” a fost nevoit sa se integreze in noua societate si acest proces incepe cu obtinerea unui loc de munca, unde un nou venit are posibilitatea de a veni in contact cu noii sai concetateni. Dar si in aceasta situatie, cei nou veniti se izbesc de zidul de netrecut al celor cere nu vad cu ochi buni emigratia.

In dorinta de a se integra, un nou venit, pentru inceput accepta orice serviciu – chiar sub nivelul sau de scolaritate sau umilitor - pentru ca fiecare in momentul in care a plecat din tara si-a spus ca este gata “sa faca orice”. Fiecare considera ca acest compromis este temporar si spera sa –i ajute la integrarea in noua societate. Daca insa dupa un anumit timp postuleaza pentru un loc de munca superior, nu este primit pentru ca are experienta numai intr-un domeniu inferior. Deci cum o da, tot acolo ajunge, spre bucuria celor “de souche” care nu au nevoie de emigranti decit pentru munci inferioare, pe care ei refuza sa le faca. De fapt, aicea sintem “suflete moarte” (Gogol). Important este sa creasca populatia ca numar, ca sa se poata spune “ sintem o tara de emigratie”.

De cele mai multe ori, noii veniti “la pomul laudat” sint trimisi sa faca un curs de franceza pentru a putea “sa se integreze” mai usor. Ultimile ore ale acestui curs sint dedicate metodei de a cauta de lucru. Dar aceste metode sint numai pentru posturi de vinzatori sau oameni de serviciu. Niciodata nu se explica elevilor ( care au studii superioare) cum ar putea face pentru a- si echivala diplomele pentru a profesa in meseriile pentru care s-au pregatit ani de zile. Lozinca este “uita ce ai fost “ Deci a te integra inseamna numai “a te integra intr-o clasa sociala inferioara pregatirii tale” si de cele mai multe ori sa renunti la ceea ce ai cistigat in tara de origina.

Aceasta politica de tinere a emigrantilor intr-o pozitie inferioara este bine calculata. De foarte multe ori, noii veniti care au obligatii familiale, o data ce gasesc un loc de munca inferior, nu mai au forta necesara si poate nici materiala sa renunte ca sa inceapa sa-si refaca studiile care dureaza unul sau mai multi ani si necesita o baza materiala pentru el si familie, in afara sumelor necesare platii studiilor.

Daca un nou venit are aceasta forta si baza materiala, dupa lungi perioade in care de cele mai multe ori este dezinformat cu privire la procedura de echivalare a studiilor, poate ajunge la telul urmarit. Si la sfirsitul studiilor poate spune Uf! Am reusit! Dar chiar dupa obtinerea acestei echivalari nimeni nu-si pune intrebarea daca este cu adevarat “adoptat”.

Conceptiile noastre, ca europeeni, sint complet diferite de cele ale “localnicilor” americani sau nord-americani. Nu avem aceleasi valori morale sau culturale ( care practic in acest continent nu exista!). Deci este foarte greu sa fi acceptat intr-o societate unde singura preocupare este mincarea, intr-o societate unde ignoranta troneaza, unde sigurul subiect de discutie ( sau aproape) este sexul.

De multe ori, cei “ de souche” ( absolventi ai unei facultati!) te intreaba cu candoare in modul cel mai serios : “Romania este in Africa?” sau “Cite ore faci cu masina pina in Romania? “ sau “ dar cu trenul cam cit se face?” La inceput crezi ca este o gluma, dar din nefericire imediat constati ca intrebarea este pusa in modul cel mai serios.

Ce putem astepta de la o societate unde cultura nu exista, unde guvernul a trebuit sa introduca pentru cei “de souche” un test de limba materna la intrarea in facultate, avind in vedere ca cei mai multi candidati nu stiu sa scrie corect , unde profesorii nu au trecut testul de limba?

Cum putem califica o societate care neaga orice cultura? In Québec , in anii 1970 a avut loc “revolutia linistita”, miscare care a avut ca scop sa nege orice cultura din afara Quebecului. Si nu trebuie sa privim mai departe decit limba vorbita care in aceasta provincie este franceza din timpul lui Loudovic al XIV. Din aceasta cauza, noii venit care vorbesc deja franceza din Europa sint detestati de cei “de souche”.
Cind Conferinta GAT a avut loc in Quebec, reprezentatul Frantei a cerut un traducator cind a luat cuvintul reprezentatul Canadei.

Atunci, te intrebi daca vrei cu adevarat sa fi “acceptat “ in aceasta societate!

De cele mai multe ori, cei nou veniti se replieaza grupurilor de romani care formeaza comunitatea, cu care spera sa aiba puncte comune. Daca in Romania eram toti romani, aveam grupul nostru format din prieteni de aceeasi calitate si pregatire profesionala, in diaspora noii veniti sint confruntati cu membrii comunitatii care sint de toate categoriile . Foarte multi considera ca diaspora a sters toate diferente sociale sau culturale. In aceasta situatie numai timpul poate rezolva diferendele si fiecare isi formeaza un grup in functie de afinitati, dar tot dintre romani."

Este mai indicat sa stai in Romania decit in Quebec

Pentru cine nu stie, trebuie spus ca reprezentanti ai biroului de emigrare din Quebec (Canada) duc o campanie sustinuta de recrutare a romanilor. Mereu prin ziarele noastre apar anunturi de tipul celui de mai jos care in cele mai multe situatii prezinta doar reclame pure. Totusi, ziarul Telegraf din Constanta, spre deosebire de altele, are bunul simt si, cel putin in articolul curent, aduce in discutie si parerile celor deja plecati peste ocean. Ce sfaturi dau emigrantii romani? Cititi ultima parte a textului.Responsabilul pentru Programele de informare în cadrul BIQ, Guy Nolin: „Am ales Constanţa, întrucît este judeţ fruntaş în privinţa numărului de persoane care emigrează periodic în Canada”

Aflaţi pentru a doua oară la Constanţa, reprezentanţii Biroului de Imigrare din Quebec au susţinut o şedinţă de informare a persoanelor care doresc să emigreze în Canada. Zeci de constănţeni au răspuns invitaţiei, tentaţi de mirajul unei vieţi mult mai bune decît în România. Potrivit reprezentanţilor Biroului de Imigrare al Quebecului, în fiecare an, aproape 5.000 de români se alătură sutelor de mii de emigranţi din toată lumea, în speranţa unui trai mai bun în acest stat canadian. Procesul de emigrare este unul de lungă durată şi anevoios, dar autorităţile canadiene promit că după cel mult trei luni de zile îţi găsesc un loc de muncă bine plătit. Cu toate acestea, unii dintre cei care au trăit experienţa emigrării în Canada spun că dincolo de imaginea de „pămînt al făgăduinţei”, viaţa în statul nord american nu este deloc uşoară şi cere multe sacrificii.

Sărăcia şi condiţiile precare de trai ale celor mai mulţi români, dar şi dezamăgirile unei societăţi în care nu au reuşit să se afirme pe plan profesional, sînt tot atîtea motive pentru care numeroşi intelectuali aleg varianta emigrării. Dacă la începutul secolului trecut principala destinaţie a emigranţilor români a fost reprezentată de Statele Unite ale Americii şi Canada, iar în timpul regimului comunist, ca şi după Revoluţie, Europa Occidentală şi Australia, românii care vor să înceapă o nouă viaţă în afara graniţelor şi-au întors privirile către Lumea Nouă. Potrivit reprezentanţilor Biroului de Imigrare al Quebecului, în fiecare an, aproape 5.000 de români se alătură sutelor de mii de emigranţi din toată lumea, în speranţa unui trai mai bun în acest stat canadian, riscîndu-şi uneori tot ce au căştigat în România.

Cei care sînt dispuşi să o apuce pe alt drum însă, peste Ocean, sînt tinerii cu vîrste cuprinse între 20 şi 35 de ani, care au absolvit o instituţie de învăţămînt superior şi care au reuşit să acumuleze ceva experienţă în muncă. Societatea canadiană, şi în special cea din Quebec, principala destinaţie a miilor de români care aleg să emigreze anual în această ţară, este una multiculturală, în care şansele de reuşită depind de dorinţa de afirmare a fiecărui individ, educaţia, pregătirea profesională şi cunoştinţele sale lingvistice. Tocmai de aceea, procesul este foarte riguros şi sînt selectaţi cei mai buni candidaţi la emigrare fiind ştiut faptul că aceştia trebuie să se adapteze la modul de viaţă nord-american, total diferit de realitatea românească. În primul rînd, emigrarea este o mare afacere pentru statul de peste Ocean, mai ales datorită faptului că în Quebec, unul dintre cele 10 state canadiene, cu o suprafaţă de şapte ori mai mare decît România, însă cu o populaţie de trei ori mai mică decît ţara noastră, se înregistrază un adevărat declin demografic. Deşi prin grila de selecţie a Quebecului factorul determinant în selectarea candidaţilor este reprezentat de calificarea profesională, statul preferă tinerii căsătoriţi şi familiile cu copii.

Pentru a doua oară în ultimii ani, reprezentanţii Biroului de Imigrare din Quebec (BIQ) cu sediul la Viena au ajuns joi, la Constanţa, pentru o şedinţă de informare a persoanelor care doresc să emigreze în Canada. Anunţul de recrutare apărut în mass media locală a stîrnit interesul a numeroase persoane care în mai puţin de 24 de ore au accesat site-ul cotidianului „Telegraf” –www.telegrafonline.ro – de cîteva sute de ori. În acelaşi timp, cei care au vrut să vadă cum se desfăşoară procesul de recrutare au participat, joi, la manifestarea organizată de BIQ la Hotelul „Ibis”.

4.500 de români emigrează anual în Canada

Cei care vor să emigreze primesc toate informaţiile legate de destinaţie şi ce trebuie să facă în Quebec, chiar înainte de a părăsi România. Întregul proces de emigrare începe cu o evalure gratuită pe Internet, pe site-ul www.immigration-quebec.ca/roumanie, iar dacă rezultatele sînt pozitive candidaţii pot solicita formularele speciale, fie on-line, fie la sediul BIQ din Viena. După ce completează dosarul de emigrare cu toate documentele solocitate, acestea sînt trimise în Austria, însă doar candidaţii acceptaţi sînt chemaţi la interviuri la Bucureşti. Procedura durează cel mult şase luni, iar dacă dacă trec şi acest hop, dosarele sînt trimise pentru evaluarea finală din Canada. Acum începe partea cea mai grea întrucît legile federale din Quebec sînt foarte stricte mai ales că procesul poate dura mai bine de un an, timp în care candidaţii trebuie să parcurgă toate etapele. "Pe lîngă evaluarea miilor de dosare primite anual, ne ocupăm şi de facilitarea obţinereii vizelor şi pregătirea candidaţilor pentru a se integra cît mai rapid la sosirea în Quebec. Prin intermediul acestor programe, peste 4.500 de români ajung anual în Quebec, iar experienţa ne arată că aceştia se pot integra foarte bine aici, mai ales că există o comunitate de peste 20.000 de persoane", a mai precizat Nolin. Cea mai mare căutare au informaticienii, inginerii, asistenţii medicali şi chimiştii, iar dacă pentru un celibatar autonomia financiară la sosirea în Quebec este evaluată la 2.575 de dolari canadieni, pentru o familie cu un copil sumele depăşesc 8.000 de dolari. "Sumele necesare cresc progresiv în funcţie de numărul membrilor. Pe lîngă banii pentru taxe şi cei pe care îi arată la sosirea în Quebec, este bine de ştiut că românii trebuie să aibă mai mulţi bani asupra lor. În acest mod sînt eliminate riscurile referitoare la perioada de tranziţie pînă la obţinerea unei slujbe, perioadă estimată la trei luni, dar care poate dura şi mai mult", a completat oficialul canadian.

Constănţenii lasă sărăcia din România pentru viaţa din Quebec

Cu toate acestea, costurile emigrării nu sînt la îndemîna oricui, iar pînă la împlinirea "visului canadian", imigranţii români trebuie să dovedească faptul că sînt pregătiţi pentru viaţa în Quebec. Aproape 300.000 de oameni de pe toate continentele ajung pe teritoriul fostei colonii franceze din America de Nord, însă cei mai mulţi preferă să se stabilească în Montreal, dar şi în oraşele apropiate acestei mari metropole canadiene, în care este concentrată jumătate din populaţia Quebecului. Cu un salariu minim de 7 dolari pe oră şi cu produsul intern brut ce depăşeşte 25.000 de dolari pe cap de locuitor, Quebecul are standarde de viaţă comparabile cu cele din Franţa şi Marea Britanie. Printre numeroşii constănţeni care au aşteptat cu sufletul la gură manifestarea organizată de BIQ şi interesaţi de o viaţă mai bună peste hotare se numără Iulian şi Ioana Vişenski, din Constanţa. El absolvent de matematică, ea învăţătoare la o şcoală din Medgidia, sînt un cuplu de intelectuali care fac eforturi disperate pentru a duce un trai decent. Cu toate că la absolvirea facultăţii au sperat că viaţa lor se va schimba radical, examenele anuale de titularizare, naveta pînă la locul de muncă şi grijile apărute după naşterea primului copil, salariile mici şi condiţiile de viaţă i-au făcut să se gîndească la varianta emigrării. Au fost printre cei norocoşi, întrucît sora lui Iulian este stabilită de mai bine de 15 ani peste Ocean, şi cu toate incertitudinile legate de viaţa într-o nouă ţară, vor să plece la Montreal. „Ne-am hotărît să optăm pentru Quebec întrucît procedurile de emigrare sînt mult mai uşoare decît în alte state occidentale. Cu salarii de 6 milioane de lei vechi pe lună, practic, este imposibil să trăieşti normal. Am apelat la evaluarea pe Internet, a ieşit bine şi acum aşteptăm să fim chemaţi la interviu. Prezenţa trimişilor BIQ la Constanţa vine în sprijinul tinerilor care visează la o viaţă mai bună, deşi din păcate, acest lucru se întîmplă departe de casă”, a afirmat Iulian Vişenski.

Cu toate acestea, nu toţi cei care sînt interesaţi să emigreze au avut cuvinte de laudă la adresa acestei iniţiative. Cîţiva tineri care au încercat o astfel de experienţă ne-au mărturisit chiar pe ediţia on-line a ziarului nostru că este mai indicat să stai în România decît în Quebec. „Staţi acasă,e mai bine decît în Quebec şi oriunde altundeva. Vă cheamă să vă ia banii pe care îi veţi lua din vînzarea casei şi apoi o să umblaţi după servicii sub calificate din care abia o să vă plătiţi chiria. Chiar şi în Ontario! E plin de licentiaţi care vînd la magazinele Savetei cîrnaţi, sarmale pentru 6-7$ cad/oră. Sclavie!”. Un cititor român plecat în Canada ne spune din propria experinţă că nici acolo nu aleargă cîinii cu covrigi în coadă şi că acolo funcţionează relaţiile mai abitir ca în România. „Ştiţi cîţi români doar se laudă ce bine trăiesc ei în Canada? Fudulia românească îi face ca atunci cînd se duc în ţară în vizită să se spargă în bani să arate ce tari sînt ei şi, de fapt, au jupuit cărţile de credit pentru un drum în ţară”.
Unii români care au încercat „visul canadian” susţin că studiile superioare pe care le-ai făcut în România nu-ţi sînt recunoascute şi eşti nevoit să o iei de la capăt şi să munceşti cîte 10 ore pe zi pentru a-ţi plăti examenele, chiria, mîncarea şi transportul.

„Aşa că reflectaţi înainte de a face pasul. Şi nu vindeţi nimic de acasă, să aveţi unde să vă întoarceţi”, ne sfătuieşte un alt cititor. "

Unsprezece asa zise motive sa emigrezi in Canada

1. Pentru a saptea oara în ultimii 10 ani, Canada a fost nominalizata de catre Natiunile Unite drept tara cu cel mai ridicat nivel de trai din lume.

Cum s-o calcula nivelul ala de trai? Probabil ceva algoritmi secreti pentru ca eu nu vad mare diferenta intre Canada si Romania. Ba s-ar putea zice ca romanii din Canada o duc mai prost decit o duceau in tara lor.

2. Timp de 200 de ani Canada a acceptat emigranti din toate colturile lumii.

Si timp de 200 ani acestea s-au tot scurs din Canada indeosebi spre SUA.

3. Canada a ajuns sa fie aleasa ca destinatie de catre tot mai multi emigranti pentru ca este o tara cu resurse enorme, cu o geografie vasta, diverse nationalitati, multe oportunitati, accesul usor la serviciile medicale si sociale si pentru apropierea sa de Statele Unite ale Americii.

Apropierea de SUA este motivul principal.

4. Multe locuri de munca si oportunitati de afaceri sunt disponibile în Canada si Persoanele Calificate si Oamenii de afaceri sunt asteptati sa le ocupe.

Asta este cea mai mare minciuna si inselatorie. Posibilitatile de gasire a unui job sunt extrem de reduse. Emigrantii se indeasa pe Ajutor Social nu pentru ca nu ar vrea sa munceasca ci pentru ca nu este de lucru.

5. Canada este o societate deschisa, democratica si progresiva unde nou venitii sunt bine veniti pentru a împartii prosperitatea tarii si sa traiasca împreuna.

Emigrantii ocupa zeci de mii de apartamente care fara ei ar ramine goale deci neproductive. Din ce le platesc? Din ajutorul social primit de la stat.
Se poate spune ca proprietarii de imobile sunt principalii beneficiari ai ajutorului dat amaritilor de emigranti. Chiria este 60-80% din el.

6. Toleranta si armonia sociala sunt baza societatii canadiene, oferind oamenilor libertatea de a mentine si a celebra mostenirea lor culturala, în timp ce participa la viata economica a Canadei.

Sa vedeti voi ce toleranta au francezii din Quebec fata de englezi. La multe birouri guvernamentale din Quebec daca vorbesti in engleza nu vor sa discute cu tine.

7. Canada are cea mai înalta rata de studii superioare, împreuna cu un sistem medical excelent.

Si ce calitate au studiile alea? In Canada oricine poate deveni student.

8. Multi emigranti care vin în Canada îsi aduc îndemânarea, determinarea si capacitatea de munca pentru a îmbogatii economic, social si cultural viata din Canada.

Fraza construita foarte frumos si care de fapt nu spune nimic.

9. Statisticile din Canada arata ca mai mult de 70% din forta de munca din domeniul serviciilor este ocupata de emigranti, pentru ca în 2011 sa o ocupe total.

In 2011 toti servitorii vor fi din rindul emigrantilor.

10. Canada cauta sa atraga aproximativ 250 000 - 300 000 noi emigranti în 2006 cu precadere emigranti din clasa persoanelor calificate.

Canada nu are nevoie de persoane calificate. Ele exista din abundenta. Se aduc oameni cu studii superioare deoarece acestea prezinta un potential mai mic in comiterea de infractiuni.

11. Guvernul Canadei accepta oameni de afaceri si persoane calificate din toate colturile lumii.

Adevarat.

Sunteti ambitios si cautati o oportunitate de a va alatura unei vieti de calitate si prospere? Doriti sa emigrati pentru a va îmbunatatii cariera, viitorul copiilor, sanatatea si stilul de viata? Daca este asa, emigrarea în Canada va intereseaza.

Emigrarea in Canada este, cu rare exceptii, o cale de a-ti micsora sansele de reusita in viata.

Ca presupus emigrant aveti o viziune unica asupra ceea ce are Canada de oferit si aveti multe întrebari la care doriti sa vi se raspunda înainte de a pasi spre o viata noua. Poate nu aveti timpul, experineta sau înclinatia pentru a cauta optiunile de emigrare - nu multi o fac. Cunoscând cum trebuie procedat este doar jumatate din drum. Ajutorul nostru este o investitie în dumneavoastra si viitorul familiei.

Mesaj tipic pentru o firma de intermediere a emigrarii. Minciuni, intoxicatii, denaturarea realitatii, ascunderea adevarului etc.

Ajutorul social si romanii din Montreal

In Quebec majoritatea romanilor sunt nevoiti sa recurga la Ajutorul Social. Asta este unul din cele mai mari secrete ale lor. Totusi unii sunt sinceri. Cititi mesajul de mai jos:

"Hai sa nu ne mai ascundem atat dupa deget si sa spunem adevarul. Eu sunt aici de pe 14 februarie, pe 1 mai am inceput francizarea si am intrat pe social de pe 15 mai. Chiar azi mi-a venit scrisoarea ( a durat cam 15 zile pana s-a finalizat cererea) de confirmare ca am fost acceptata. Nu stiu ce sa zic, pt mine cu un copil (deci fam monoparentala) mi-au acordat 681$ (prestation de base pour l'adulte = 543; allocation pour contraintes a l'emploi = 115; montant pour taxe de vente du Quebec (TVQ)= 23).
Alocatia pt copil nu stiu daca este diferita dar pana acum nu am primit decat de la federal 230$ pe luna. Cei de la provincial nu mi-au dat inca un raspuns.
Cred ca si asta difera in functie de venitul realizat in ultimii doi ani, de situatia familiara.
Nu inteleg de ce se face atata TAM-TAM cu socialul asta si de ce se ascunde lumea. Nu este o rusine, este chiar un ajutor, mai ales in primele luni, ca emigrant. Ce sa mai zicem de lenesii lor care stau ani si ani de zile pe social si muncesc (daca muncesc) la negru. Noi macar stam pana ne facem niste cursuri, niste echivalari, etc. Noi simtim ca suntem la pamant ca nu avem un serviciu, ca nu avem rostul nostru.
Am vazut ca este mereu dat exemplul cu socialul asta si cand vrei sa ataci pe cineva ii spui ca sta pe social.
Cred ca fiecare isi stie problemele si motivele pentru care apeleaza si la forma asta de ajutor."

Am venit in Vancouver. Am facut prostia vietii mele

Hello everybody,

Am venit in Canada(Vancouver) acum 2 luni,dupa ce am stat in USA 5 ani.( Ce sa fac...am facut prostia vietii mele,am facut-o...).
Sincer sa fiu,nu gasesc nici un domeniu in care sa gasesc USA si Canada pe picior de egalitate ! Am locuit in Indianapolis,Indiana-oras in care cu $ 150.000 iti cumperi casa care in Vancouver costa peste 1.5 milioane.Cotetele din Vancouver("case" cu suprafata de 600-700 s.f) care costa peste $350.000 le gasesti in Indianapolis -downtown (numai negrii locuiesc acolo) intre $6.000 si $20.000.
In Vancouver,mincarea costa de cel putin 2-3 ori mai mult decit in State,ca sa nu mai vorbim de asigurari;pentru 2 masini(1994 Toyota Previa si 1998 Honda Accord) in State plateam pt cea mai ieftina "liability" $269 pentru 6 LUNI ! Aici platesc $250/LUNA !!! pt. acelasi lucru.
Ce sa mai vorbim de job-uri:in Indiana media salariului anual este de $ 25.000/an ($12.5 /ora),dar cu banii astia poti sa-ti cumperi o casa si sa duci o viata cit de cit decenta. Aici,in Vancouver,lucrez la o companie de constructii cu $20/ora si-mi fac datorii de la luna la luna(sotia nu lucreaza din cauza programului copiilor-scoala este de la ora 9 la 2-cine-ti da de lucru pentru 4 ore in miezul zilei?).Scolile
sunt mizerabile (murdare este putin spus...) in comparatie cu cele din State;nu au programe speciale pentru copii,etc.Guvernul nu este interesat in a oferi o educatie buna ci medie-Cuvintul de ordine in Canada este "AVERAGE".
La servici lucrez in echipa cu 4 baieti-2 dintre ei au absolvit UBC(University of British Columbia) acum 2 ani ,iar ceilalti 2 mai au un an de studiu.TOTI 4 SUNT CANADIENI 100% !!!Ei mi-au spus ca in Canada rata de angajare (cu studii superioare) este de 30%.Cit timp constructiile le ofera mai muti bani decit domeniile lor de studiu,vor continua sa lucreze in constructii.
Ma gindesc sa ma mut in Alberta,in Edmonton si ii rog pe cei care au deja experienta Edmonton-ului sa ma ajute cu sfaturi si informatii.

In CANADA 4.9 milioane de oameni traiesc in saracie

Un studiu din anul 2003 arata ca:


- 4.9 milioane de locuitori ai Canadei traiiesc in saracie

-1.7 mil. sunt pe ajutor social

- aproximativ 7.6 milioane (30.7% din popullatie) au facut cunostinta cu saracia, pe o perioada de cel putin un an, in intervalul 1996-2001.

- numarul de copii traitori in saracie estee: 1.2 milioane - 17.6% din total


O mare parte a saracilor lucreaza din greu insa nu reusesc sa iasa din mizerie. Multe joburi sunt prost platite si din ce in ce mai precare: temporare, pe baza de contract sau sezoniere.

Atentie, emigranti romani! Odata ajunsi in Canada aveti sanse uriase sa va alaturati celor 4.9 milioane.

Ce gaseste de lucru un inginer in Canada. Caz Concret.

Puteti citi mai jos povestea unui inginer electronist care desi cunostea franceza, engleza foarte bine si avea experienta in munca, a reusit doar o angajare la un centru de apel unde majoritatea colegilor sunt studenti. Sansele gasirii unui job in domeniul sau sunt foarte reduse.

"Salutare tuturor de pe ambele maluri ale oceanului !

Sunt in Montreal de 6 luni si imi amintesc ca pe vremea cand eram in Romania si asteptam cu emotie actele de la Ambasada citeam orice aparea pe forumul asta. Din pacate erau destul de putine informatii de la miile de romani ajunsi deja in Canada. Si acum inteleg de ce, cei care au job-uri sunt intr-o criza cumplita de timp.

Asa ca-mi fac o datorie de onoare de a scrie un pic din experienta mea, poate ii ajuta pe cei care asteapta cu nerabdare viza. Pentru cei veniti deja aici nu stiu cat ii mai ajuta

Cate ceva despre mine: inginer electronist cu ceva ani de experienta in Romania, destul de bun si in informatica. O sa ziceti ca a fost usor sa gasesc de lucru, dar nu-i asa. In plus am si marele atu ca stiam foarte bine franceza si destul de bine engleza inca din Romania.

Deci, am aterizat in Montreal (francofil convins nu puteam rata singura provincie francofona din America). Dar sa stiti, voi care veniti aici, ca nu veniti in Canada, ci intr-o provincie care se vrea stat independent si care e populata de niste oameni care zic ca formeaza un popor distinct; si nu sunt franco-canadieni, ci quebecosi. Poporul asta zice despre francezi ca vorbesc " avec la bouche en cul de poule " si sunt tare mandri de chinurile la care supun limba franceza. Si ca aici e un comunism (pentru unii) la care nici macar Marx nu visa. Asa ca cei care vreti sa traiti fara prea multe griji, veniti aici. Cei care vreti sa faceti avere, nu-i asta locul.

Eu am venit singur, fara sa cunosc pe nimeni in Montreal. M-am descurcat cu locuinta si m-am obisnuit destul de repede cu orasul.
Dupa ce a trecut prima luna, in care am fost un fel de turist si am cheltuit mare parte din banii cu care venisem, m-am apucat de cautat job.
Am reusit sa incep nivelul 3 francizare destul de rapid, din cauza ca aveau un loc liber si nu aveau candidat, asa ca as putea spune ca asta a fost primul job. Ca doar eram platit cu 115 $/saptamana, nu ?

Insa cautatul unui job real s-a dovedit o adevarata aventura. Am facut cursuri de completat CV-uri si de cum sa te prezinti la interviu. Astea-s gratuite, ca-s tot felul de asociatii non-guvernamentale care-i ajuta pe imigranti. Am depus vreo 30 CV-uri (selectionate si adaptate fiecarui post) si am fost pe la cateva interviuri.
Trebuie spus ca faptul de a cauta de lucru e ca un job de sine statator, doar ca nu esti platit. Si lucrezi si 10 ore pe zi cautand informatii, adaptand CV-uri si scriind scrisori de prezentare. Plus ca a trebuit sa fac CV-uri si in engleza si in franceza.

Timp de circa 1 luna am tot trimis CV-uri pe la diverse firme prin Montreal dar rezultatele concrete intarziau sa apara, se profila la orizont ajutorul social, lucru pe care doream sa-l evit (din motive de mandrie personala). M-am dus sa ma inscriu totusi la ajutorul social (desi inca nu aveam 3 luni) dar aia de acolo m-au incurajat, ca cica in statistici e scris ca dureaza cam 3 luni sa gasesti un job dupa ce te apuci sa cauti, in cazul imigrantilor. In cazul localnicilor dureaza si 6 luni, ca astia nu prea au chef de munca.

Asa ca pana la urma am reusit sa gasesc de lucru la cam 3 luni de la aterizare (si 1 luna de cautari asidue), evitand ajutorul social. E vorba de o firma specializata in suportul tehnic. Lucrez la telefon si ajut clientii care au probleme tehnice. Din punctul meu de vedere e un job bun, ca fac experienta de lucru si invat franceza si engleza cu toate accentele posibile. Desigur ca nu-i un post de viitor, cel mai vechi angajat e in firma de vreo 4 ani. In general colegii de servici sunt studenti sau tehnicieni in cautare de alt job si nu raman aici mai mult de 1 an.

Acum, cateva lamuriri: sunt foarte multe job-uri, in special in suportul clientilor. Chiar si cei care nu au cunostinte tehnice se pot angaja in centre de apel, la relatiile cu clientii (prin telefon). DAR, trebuie sa fii bilingv si sa poti vorbi fluent in ambele limbi. Cateodata ajuta daca stii spaniola (si chineza !!!). Salariul e amarat, dar iti permite sa traiesti (10 - 15 $/ora). Desi se castiga mai bine daca faci vanzari, e foarte stresant, asa ca cele mai bune sunt posturile in care numai primesti apeluri, nu cele in care trebuie sa-i suni pe oameni acasa si sa incerci sa le vinzi tot felul de aiureli.
Trebuie insa sa va avertizez ca daca nu stiti bine macar franceza, job-urile imigrantilor se situeaza sub 10 $/ora si sunt preponderent fizice: menaj pentru doamne si carat cu carca pentru domni. Mai este varianta "publisac", care consta in ambalarea si distributia de "circulaires", adica de oferte ale diverselor magazine si restaurante, dar platita sub 7 $/ora (deci job ilegal intrucat e platit sub minimul acceptat de lege). Si prin restaurante, ca "plongeur" = spalat vase. Cineva imi povestea ca a fost angajat de o firma de constructii sa pazeasca si sa verse o galeata care se umplea cu apa care picura din plafon. Job-ul a fost pentru o noapte, ca a doua zi au reparat teava. Era prea scump sa aduca toata echipa sa lucreze in timpul noptii sa repare asa ca au angajat un imigrant ca sa nu se faca inundatie. Cred ca am putea face un topic cu joburi ciudate.

Modalitatea de angajare (in posturile cat de cat mai calificate) este in general e urmatoarea: trimiti CV-uri si scrisori de prezentare, din care sa reiasa ce mult iti doresti tu sa lucrezi pentru firma respectiva pe postul respectiv. Daca ai norocul ca vreunul de la resurse umane sa-si puna ceasca de cafea pe CV-ul tau, e posibil sa te sune acasa. Eu, de exemplu, mi-am adus telefonul mobil triband din Romania si am luat aici la Rogers pay-as-you-go. Dar poti sa primesti si mesaj pe "repondeur" (= robot telefonic) acasa si-i suni tu mai tarziu.
Orice interviu trece mai intai printr-un mini-interviu la telefon. Aici ai doua posibilitati: te suna careva de la resurse umane care nu are habar de meseria ta, dar iti pune niste intrebari sa vada ca poti lega 2 vorbe sau te suna unul care chiar are idee de tehnica si atunci iti pune 2-3 intrebari tehnice sa vada ca ai o vaga idee in domeniu. Daca treci de faza asta, te invita la un interviu in persoana. Interviul e relaxat, nu-i un interogatoriu, dar trebuie sa stii sa joci dupa regulile lor. Daca iti spune ca te mai contacteaza ei, inseamna ca 80 % nu ai fost acceptat (raman 20 % ca ar putea sa te sune, totusi). De asemenea, daca iti spune ca nu-s interesati de tine ca n-ai experienta canadiana sau alta scuza din asta, sa stii ca ai facut o eroare mare in timpul interviului. Pentru ca e evident din CV ca nu ai experienta canadiana sau studiile facute aici si atunci nu te-ar mai fi chemat la interviu.
Mie mi-a cerut sa vada diploma de inginer. Pe care nu apucasem sa o traduc, ca am zis ca o traduc daca o cere careva pe aici. M-am oferit sa-i aduc o traducere in 2-3 zile dar a zis ca nu-i nevoie, vroia sa vada originalul ! Bineinteles ca nu a priceput nimic din ce scria in romaneste pe diploma mea, dar vroia sa vada ca am o foaie frumoasa cu poza. Oricum dadusem un test scris din tehnica si computere, deci din punctul lui de vedere stiam suficient pentru job.
Parerea mea e ca diploma de facultate romaneasca a fost buna la obtinerea vizei, pentru ca cei care fac legile in Canada nu au gasit un alt criteriu de selectie. Dar aici valoarea ei e foarte redusa.

Ce se intampla insa cu joburile tehnice, in general ? Ei bine, sunt greu de obtinut din cauza lipsei de experienta locale a noilor imigranti. In plus, nu sunt afisate decat posturile prost platite (tehnician electronist pentru reparatii, 10 $/ora !!!).

Deci e greu inceputul. Firmele de aici nu-ti ofera sansa sa dovedesti ca esti capabil. Toti cauta tehnicieni care au lucrat deja pe aparatele lor. Nimeni nu te ia ca sa te lase sa inveti vreo 2-3 luni echipamentele lor, toti vor sa te bage imediat la "produs". Poate e mai bine sa faci un colegiu pe aici, dar pierzi minim 2 ani cu scoala. Ori dupa 2 ani cred ca poti acumula experienta de munca care sa-ti permita sa gasesti un job bine platit.

In privinta IT-ului, faptul ca stii sa lucrezi pe PC nu reprezinta un atu, ci pur si simplu o conditie ca sa fii selectat pentru un job. Trebuie sa fiti constienti ca aici e plin de oameni calificati, imigranti sau localnici. Iar in domeniul IT sunt foarte specializati. Pentru programatori viata e grea, multe job-uri au plecat peste celalalt ocean, in Asia. Se mai cauta specialisti pe echipamente foarte specializate (servere Citrix, echipamente Nortel etc.). Eu in Romania am lucrat pe echipamente profesionale, dar nu de la firme americane sau canadiene, asa ca aici experienta asta poate conteza, dar prea putin.

Pentru "bibliografie" consultati sute de oferte de munca de pe site-uri candiene ca sa vedeti ce competente se cer in meseriile care va intereseaza. Folositi expresiile lor pentru a va schita CV-urile si scrisorile de intentie.
Multi va vor spune ca aici conteza "pilele". Desi e adevarat ca " networking -ul" (reteaua de cunoscuti) conteza foarte mult, diferente majora fata de Romania e ca daca nu ai competenta pentru un post, nu-l obtii indiferent de "pila". Practic " networking -ul" te ajuta sa obtii un interviu (ceea ce deja inseamna foarte mult), dar ce faci la interivu depinde de tine.

Constat cu tristete ca majoritatea romanilor care inca asteapta actele de imigrare pierd timpul cautand sa afle cand le vin medicalele sau viza si neglijeaza invatatul limbii si chiar cautatul unui job inca din Romania. Aici o sa constatati ca partea cea mai usoara a emigrarii a fost plecarea din Romania. Si ca in decurs de 2-3 luni or sa vi se schimbe total prioritatile si chiar modul de a gandi.

Lucrurile se misca teribil de incet aici, dar poti sa pierzi si mai mult timp daca iei decizii proaste. Cum ar fi sa te grabesti sa faci niste studii inutile aici sau sa nu faci studii si sa intri pe job-uri proaste din care nu mai iesi. Calea pe care am ales-o eu nu o recomand, nu pot sa recomand nimic ca depinde foarte mult de fiecare, ce profesie are, ce varsta si ce vrea sa faca in viitor.
Cred ca faptul de a cunoaste pe cineva care locuieste de mai multi ani aici poate fi de un real ajutor. Dar cu conditia ca persoana respectiva sa lucreze intr-un domeniu apropiat de interesul vostru si sa aiba un standard de viata ridicat (semn ca a luat deciziile corecte).

O sa constatati ca sunt foarte multi imigranti romani nefericiti. Dar problema lor e mai mult psihologica, aproape toti au un standard de viata mai ridicat decat cel din Romania, dar nu mai au statutul social din Romania. Aici facem parte dintr-o clasa sociala necunoscuta in Romania, cea a "imigrantilor". Plina de oameni din culturi foarte diferite, dar majoritatea educati dar saraci, la care speranta a fost inlocuita de frustrare. Nu-i usor ca din inginer sa devii muncitor calificat (care se numeste "tehnician" pe aici si necesita " études secondaire "=liceu).

La un moment, la o firma de plasament, am avut o conversatie de genul:
>> Asa, ati lucrat ca inginer, dar stiti, noi nu plasam ingineri .
<<>> Da, dar sunteti supercalificat pentru posturile de tehnician.
<<>> A, da. Pai avem ceva disponibil ca muncitor manual. Puteti ridica 30 kg ?
... la chestia asta i-am multumit frumos si ie-am zis sa ma sune cand au ceva in domeniul meu, ca tehnician.

In final, va dau "tema". Incercati sa gasiti raspunsurile la urmatoarele intrebari. Nu exista raspunsuri bune sau proaste, ci trebuie numai sa respectati regula de a nu vorbi urat despre fostul sef, tara din care veniti, fostii colegi de servici. Sau chiar fosta nevasta. Aici oamenii plini de resentimente sunt considerati antipatici.

- De ce ati ales sa veniti aici ? ("ici" e cuvantul magic in provincia Quebec, nu folositi niciodata Canada sau Quebec, nu se stie cand dati peste un suveranist sau un federalist)
- De ce ati plecat din tara voastra ? (Stiu ca la intrebarea asta se potrivesc toate invectivele de care abunda limba romana, dar raspunsul trebuie dat intr-un mod din care sa rezulte un avantaj pentru voi, cum ar fi cautatul unor noi provocari etc.)
- Ce va face sa credeti ca sunteti mai bun ppentru job-ul asta (un job ipotetic care va place) decat cei 100 de indieni si arabi si negri cu facultatile facute in limba engleza sau franceza, unii chiar in Europa de Vest, care au depus si ei CV-uri ? (Nici prin gand sa nu va treaca sa ziceti ca sunteti mai albi ca ei si ca mirositi mai frumos).
- Unde va vedeti in urmatorii 5 ani ?
- De ce ati ales meseria asta ?

Multe succese si nu uitati ca daca nu reusiti aici ce nu ati reusit in Romania, atunci vina e in intregime a voastra.
Deci realism si perseverenta !

Canada reflectata in ziarele romanesti

In ziarele romanesti, cum ar fi Jurnalul National, Canada este reflectata in urma comenzilor tip reclama date de tot felul de consilieri pe probleme de emigrare, angajati de guvernul regiunii canadiene Quebec pentru a trimite peste ocean cantitati tot mai mari de romani.

In aproximativ toate articolele reclama, un ziarist, chipurile intervieveaza un functionar din Quebec iar acesta din urma da detalii privitoare la pasii necesari pentru a te vedea cu viza in pasaport.

De fiecare data informatiile concrete, adica ce ne asteapta peste ocean, sunt trecute cu vederea sau mascate in fraze mesterite astfel incit sa te induca in eroare. Fara sa fi stat luni (ani) in Canada este extrem de greu sa intrevezi ce sta de fapt in spatele unui text ca:

"Noi ne uitam la experienta de munca in Romania si incercam sa fie tratati egal cu canadienii. Dar ceea ce vrea angajatorul depaseste controlul nostru. Angajatorul poate sa vrea experienta anterioara canadiana, ceea ce este destul de greu de obtinut. Nu spunem insa ca este imposibil."
Kent Francis - consilier pe probleme de imigrare Quebec-(Canada)"

Adica: Fara experienta Canadiana nu te angajeaza nimeni (pe o pozitie cit de cit onorabila) iar experienta nu o poti capata atita vreme cit nu esti angajat. Uite asa ajungi la munca de jos si acolo ramii toata viata.

Un alt exemplu de insiruire literara, din panoplia cu mesaje apartinind acelorasi consilieri, este urmatorul:

"Daca se asteapta ca in Canada sa primeasca acelasi job si o salarizare mai mare, atunci s-ar putea dovedi dezamagiti. Dar, daca emigrantul este motivat, un tip care stie sa o ia de la zero si isi spune: ŤIata, aceasta este ocazia de a-mi imbunatati propriul meu statut si al familiei!ť, atunci poate avea un start reusit."
Kent Francis"

Nene Francis, sigur ca ma astept la o salarizare mai mare ca in Romania, din cauza asta am plecat. Daca tot indemnati oamenii sa o ia de la zero, nu stiu de ce nu aduceti doar indivizi care sunt deja pe nulll. Bagati in Canada numai persoane care sa nu poata scadea!
Cum sa-mi imbunatatesc situatia daca ma aruncati cu ani in urma la nivel zero cum va place voua sa spuneti.
Am venit cu o Meserie Cautata, am luat 12 puncte pentru ea, am intrunit punctaj maxim pentru studii si experienta. Stiu engleza, stiu franceza. Ce mai vreti!?

De fapt daca stau bine si analizez, cele doua texte scrise de Kent Francis, constat ca puse unul linga altul nu reprezinta altceva decit o aiureala. Adica pe de o parte ne spune ca se incearca tratarea egala a romanilor si canadienilor in raport cu experienta in munca iar pe de alta ii sfatuieste pe emigranti sa o ia de la zero.

alte articole de propaganda puteti gasi aici:

PRIMII PASI SPRE AMERICA

Primul pas catre Canada se face pe poarta Ambasadei. Functionarii Guvernului canadian sunt cei in mainile carora sta decizia de acordare a vizelor. Care e procedura si pe ce criterii sunt selectati emigrantii ne-a informat domnul Kent Francis, consilier pe probleme de imigrare si cetateni. Din interviul pe care l-a acordat Jurnalului National domnia sa, am aflat ca dintre aplicantii romani pentru o viza canadiana, doar 4.400 pana la 4.800 reusesc sa obtina doritul act. Cei care solicita "reunificarea familiei" si muncitorii calificati sunt categoriile cele mai numeroase dintre ei.

Dupa ce v-ati informat de pe internet, ati stat la coada, ati obtinut si completat formularul de inscriere pentru viza, ajungeti la interviu. Canadienii va studiaza dosarul, va mai pun ceva intrebari si va lasa in suspans. Intre timp, ei delibereaza. Modalitatea de selectie folosita de Ambasada Canadei, incepand cu 2002, se bazeaza pe un sistem de puncte. Grila stabilita de statul canadian a fost elaborata, spune domnul Kent Francis, pe baza unor studii stiintifice si sunt singurele care dau masura capacitatii unui potential emigrant de a se stabili cu succes in Canada.

Dar nu oriunde, precizeaza consilierul canadian. In cazul Romaniei, de exemplu, exista o categorie aparte de emigranti, asa-numitii "emigrati selectati de provinciile canadiene". Cei mai multi emigranti economici romani sunt selectati pentru Provincia Quebec. Lor le este aplicata, suplimentar, o grila speciala de selectie, in functie de dorinta lor exprimata de a se stabili in Quebec, cunostintele de limba franceza sau de capacitatea lor de a locui si munci in aceasta provincie. Dupa declaratiile oficialului canadian, dintre romanii care solicita viza doar 20% "nu reusesc sa o obtina". "Motivele esecului lor sunt foarte variate, a tinut el sa ne precizeze, isi pierd interesul si isi retrag formularele de aplicare. Cei mai multi esueaza pentru ca nu indeplinesc criteriile de selectie, adica nu indeplinesc numarul de puncte necesar pentru a trece de selectie. Altii nu indeplinesc conditiile medicale sau cele privind cazierul judiciar. Existenta unui cazier judiciar te poate scoate din cursa pentru obtinerea unei vize."

"Noi ne uitam la experienta de munca in Romania si incercam sa fie tratati egal cu canadienii. Dar ceea ce vrea angajatorul depaseste controlul nostru. Angajatorul poate sa vrea experienta anterioara canadiana, ceea ce este destul de greu de obtinut. Nu spunem insa ca este imposibil."
Kent Francis

"Daca se asteapta ca in Canada sa primeasca acelasi job si o salarizare mai mare, atunci s-ar putea dovedi dezamagiti. Dar, daca emigrantul este motivat, un tip care stie sa o ia de la zero si isi spune: ŤIata, aceasta este ocazia de a-mi imbunatati propriul meu statut si al familiei!ť, atunci poate avea un start reusit."
Kent Francis

Emigrarea in Canada alimentata de articole mincinoase

Unele dintre cele mai nocive lucruri care apar in presa romaneasca sunt articolele proemigrare de genul celui prezentat mai jos. Asemenea texte nu fac decit sa induca lumea in eroare. Din pacate foarte multi sunt inselati, si nu ma refer doar la cei care dau bani degeaba pe la agentii, ci la majoritatea doritorilor de Canada. O astfel de prezentare presarata cu date false, unele chiar minciuni grosolane, trezeste sperante in mintile multor indivizi (printre care m-am numarat personal) si incet incet se infiripeaza idea traversarii oceanului. La un moment dat incepi sa traiesti doar pentru a pleca, asta devine prioritatea ta suprema. Abia dupa aterizarea in Tara Artarului iti dai seama ca ti-ai cam facut vise degeaba. Chiar de la coborirea din avion dai peste o lume pe dos de cum ti-ai imaginat-o.

Cum emigram in Canada

Cei mai cautati au devenit chimistii si biochimistii - 12 p, urmati de actuari, arhitecti urbani, designeri, geneticieni, ingineri, matematicieni, medici, microbiologi, informaticieni, traducatori - 5 p. In schimb, economistii, criminalistii, artistii, avocatii, geologii, istoricii, literatii, muzicienii, fotografii, lingvistii, veterinarii, sexologii, zootehnistii nu primesc nici un punct.

Situatia se schimba daca potentialii imigranti au doctoratul sau masteratul, rasplatite cu cate 12, respectiv 9 p. Au avantaj persoanele de 18-35 de ani (18 p).

Daca intelegi si vorbesti bine franceza primesti inca 16 p, in timp ce engleza este cotata cu doar 6 p. Aplicantii primesc puncte suplimentare daca au soti, frati sau bunici in Canada sau daca au mai fost acolo. Alte puncte sunt acordate pentru copii, autonomie financiara sau adaptabilitate. Prietenii sau cunostintele din Canada nu mai sunt luati in considerare.

Spre deosebire de sederea temporara in Canada (muncitor, student strain sau turist), cea permanenta este pentru independenti, intregirea familiei sau afaceri. Procedurile de emigrare dureaza acum maximum un an, fata de 3-4 ani, cat erau mai demult.

Romanii, la mare cautare

Sunt in Canada de trei ani. Am o slujba bine platita in domeniul telecomunicatiilor si am depus documentele la banca pentru a-mi cumpara o locuinta. Ma va costa 250 000 de dolari canadieni (CAD), dar merita, pentru ca dobanda la credite e de numai 4%, spune Bogdan, absolvent al Facultatii de Matematica si Informatica din Cluj.

Romanul este apreciat in Canada, iar comunitatea romaneasca e bine vazuta. Cei care decid sa se stabileasca, majoritatea bine pregatiti sau cu studii superioare, o fac dupa ce se gandesc bine.

E o mare deosebire intre romanii din Canada si cei din tarile europene, unde ajung «capsunarii», pentru ca in Europa inca nu exista un sistem riguros de triere, este de parere Mihai Maicaneanu, consultant imigrare.

In provincia Quebec, oamenii sunt mai aproape de spiritul latin (primitori, deschisi, zambitori), iar socul social pentru imigranti se atenueaza. In Montreal si in zonele invecinate traiesc 300 000 de romani, la fel si in Toronto. Un permis de sedere in Quebec da drept de munca si in alte provincii ale Canadei, lucru care nu este valabil pentru Ontario, spune Maicaneanu.

Agentii-fantoma

O tendinta accentuata este cea a plecarii intreprinzatorilor romani in Canada. Cu 300 000-800 000 CAD, ei se lanseaza in afaceri imobiliare, telecom sau investitii financiare. Principala lor motivatie este legislatia in schimbare din Europa si constrangerile de dupa 1 ianuarie 2007, in comparatie cu legislatia canadiana, mult mai permisiva si mai stabila.

In ultima vreme, Clujul s-a umplut de afise ale unor firme care intermediaza emigrari. Au venit si la noi oameni care s-au plans ca firma le-a luat cate 800-1000 de euro, insa nu au mai primit nici un semn de viata.

In alte cazuri, li se spune, dupa ce platesc taxa de consultanta, ca sunt respinsi. Noi le spuneam din start ca nu au nici o sansa, ne-a spus Ana Maria Pop, consilier la compania de consultanta Alo Canada. Am avut patru societati de intermediere cu probleme. Reclamatiile se refereau la locuri de munca oferite in Statele Unite si Canada.

Pe una dintre ele, International Cultural, am amendat-o cu 3000 de lei si, in cele din urma, am inchis reprezentanta din Cluj, ne-a informat Mircea Avram, director al Oficiului pentru Protectia Consumatorilor (OPC) Cluj.

Slujbe bine platite

“Orice roman isi poate gasi o slujba decenta in Canada in cateva luni”, spun consultantii de emigrare. Daca imigrantul isi cheltuieste banii si nu gaseste de lucru, dupa trei luni Guvernul canadian plateste un ajutor de somaj de 1100 CAD. Cheltuielile minime lunare ale unei familii sunt de 1500 CAD, din care chiria este 700 CAD.

In Montreal (Quebec), un inginer sau un web designer ia un salariu anual 50.000 CAD, un programator IT 45-50.000 CAD, iar un chimist 60.000 CAD. In Toronto, oras din provincia Ontario, salariile sunt mai mari, dar si chiriile sau cheltuielile. Multi inginerii romani se angajeaza ca administratori de bloc, unde se ocupa de partea de utilitati, primind apartament gratuit si 1500 CAD pe luna.

Cheltuieli de emigrare in Quebec (familie de doua persoane)

Taxa de procesare federala - 1100 CAD
Taxa de procesare provincie - 540 CAD
Taxa de rezident permanent - 1000 CAD
Cheltuieli diverse - 700 CAD
Vizita medicala - 200 CAD
Traduceri - 200 CAD
Legalizari - 200 CAD
Comisioane bancare - 100 CAD
Garantie financiara -6000 CAD

TOTAL: 9340 CAD

Inginerii romani cara mobila cu spinarea

Asa patesc aproape toti cei care emigreaza in Canada. Indiferent cit de realist ai fi, indiferent cit de mici ar fi asteprarile tale, Canada depaseste orice limita.
Pina la urma te obisnuiesti cu mizeria. Caratul de mobila nu ti se mai pare greu si injositor iar cind ajungi strungar pe undeva la o fabrica vai de lume deja incepi sa te crezi Inginer, le spui cunoscutilor ca lucrezi in meseria ta, ce sa mai vorbim, pina la urma ai reusit.

"Unii poate va intrebati ce e cu mine pe aici, altii, mai vechi pe forum sunt convins ca se intreaba cum de am mai intrat pe forum dupa atata vreme.
Le raspund intai celor din urma ca asa se cuvine cu toate ca multi stiu motivul. In aproape 2 ani de forum pe quebec.ro si montreal.ro am incercat si eu sa ajut altii asa cum altii m-au ajutat pe mine impartasind din experientele mele si ale celor de dinaintea mea pentru a clarifica unele probleme din procesul de emigrare. Nu pentru a-l usura, pentru ca in primul rand este la fel de greu sau de usor cu sau fara parerile mele, depinde de fiecare cum il priveste si din care parte si in al doilea rand prima parte a procesului de emigrare, adica procesarea dosarelor este doar o particica dintr-un intreg care poate dura toata viata. In tot acest timp practic am facut loby pentru Canada (acum le raspund celor si celor dintai) si motivul pentru care nu am mai scris de aproape 2 ani pe forum este ca realitatea este mult diferita de ceea ce credeam inainte de a ajunge aici, chiar daca am pierdut zile si nopti pe internet adunand informatii si din momentul in care am sosit aici pur si simplu nu am mai vrut sa influentez in nici un fel viata cuiva, pentru ca stiu ca o parere a unuia de aici inseamna foarte mult pentru candidatul la cardul de rezident.
Sa nu credeti ca imi pare rau ca am venit in Canada. Nu mi-a parut rau de pasul facut nici in cele mai grele momente aici. Sunt unul din aceia care ii pare rau de ce nu a facut si nu de ce a facut.
Ceea ce va voi relata in continuare luati in considerare numai ca ceea ce mi s-a intamplat mie este posibil sa vi se intample si voua. Nu exista un tipar. Fiecare isi are parcursul propriu aici si difera mult de la unul la altul.

Sosirea noastra in Canada, o familie cu 2 copii, s-a petrecut exact acum 2 ani, aterizand aici plini de sperante, nestiind ce ne asteapta si foarte obositi dupa un zbor de vreo 14 ore. Am aterizat direct in Toronto cu toate ca am aplicat pentru Quebec si nimeni nu ne-a intrebat de ce in Toronto si nu in Montreal, asa cum scrisem in toate formularele. Ne-a cerut doar o adresa unde sa poata trimite cardurile de resident, asa ca cei care ati aplicat pentru Quebec si vreti sa veniti in Ontario sau in oricare alta provincie a Canadei nu trebuie sa va faceti probleme in privinta asta.
Prima impresie a fost un pic dezamagitoare sau cel putin confuza vzand casele aproape identice, trase la sfoara si lipsite de vegetatie. Mentionez ca am poposit la varul care locuia intr-o zona nou construita in Mississauga, un oras de 650 000 de locuitori ce face parte din GTA (este lipit practic de Toronto). Dupa cateva zile am aplicat pentru SIN (Social Insurance Number), si mi-am facut un cont bancar. Tot atunci am aplicat si pentru un Credit Card Visa. L-am obtinut dar pentru asta mi-au blocat o suma egala cu limita cardului. Multora nu le-au cerut asta, mai mult chiar au primit credit carduri cu limita mai mare decat noi.
Am fost la un centru de instruire pentru adulti unde am dat un test de limba engleza stabilid nivelul englezei care il aveam in acel moment apoi am mers la curs de limba engleza (LINC) care este gratuit si care are si day care gratuit pentru copiii cursantilor. Aici se fac cursuri de la nivelul 1 pana la 5. Dupa asata poti merge la ESL (English Second Language) pana la nivelul 12 si platesti $30 pentru fiecare nivel.
Apartamentul l-am inchiriat dupa 2 luni chiar in centrul orasului si la scurt timp ne-am dat seama ca am facut alegerea gresita. Era mare, frumos, o vedere exceptionala catre lacul ontario si Toronto Downtown dar un an de zile cat a durat contracutul nu ne-am simtit deloc bine acolo. Am cautat de unul singur si la vream aceea nestiind nimic despre zonele orasului am crezut ca ne va fi bine acolo. Contractele aici se fac de regula pe un an, platindu-se la inceput prima si ultima luna. Preturile sunt cam aceleasi, adica pentru un apartament cu 2 dormitoare in jur de $1100. Era un bloc mare (24 de etaje) in care predominau indienii, libanezii si mexicanii iar in zona nu am vazut picior de romani. Alti europeni da, in special rusi si polonezi. Dupa un an ne-am mutat mai la vest intr-un complex cu blocuri de 3 nivele (Meadowvale) zona unde sunt si multi romani, poate cei mai multi din Mississauga unde putem spune ca ne simtim excelent.
Masini sunt pentru toata lumea. Depinde de cati bani vrei sa cheltui pe masina si de noroc. Eu am luat-o de la privat (un Pontiac Grand Prix 97), primul proprietar si m-a costat $3000. Cum mici exceptii pot sa spun ca am fost norocos. Gasiti si masini mai ieftine, chiar la $500 dar trebuie sa fii foarte norocos sa nu mai bagi bani in ea. Dealerii abia te asteapta sa-si vanda ruginiturile. Marea problema este insa asigurarea care, fata de Montreal, este de vreo 10 ori mai mare. Dupa 2-3 saptamani de telofoane la brokerii de asigurari auto am obtinut o oferta convenabila de $220 pe luna (one way) si am zis ca am facut o afacere pentru ca celelate oferte erau de la $300 in sus, chiar $500. Abia dupa un an am avut $130. Am auzit nou veniti care au obtinut cote mai bune dar oricum asigurarea trebuie luata serios in calcul aici.
Jobul. Asta este de departe cel mai arzator subiect si numai in primele luni ci si dupa aceea pentru ca intotdeauna iti vei dori unul mai bun si, evident, mai bine platit. Totusi primul job este cel mai important pentru ca este practic inceputul tau de drum in Canada. Primul job l-am obtinut foarte tarziu. Dupa 8 luni de trimis resumee. Trebuie sa va spun ca in acest timp am fost si pe walfare care, contrar povestilor cum ca in Toronto se obtine foarte greu acest ajutor, eu am avut o surpriza de proportii ca sa am banii in cont in aceeasi zi in care am fost la interviu. Am aplicat dupa 3 luni de la aterizare (nu poti aplica mai devreme) si probabil ca am impresinat-o pe tipa de la asistenta sociala cu un dosar pus la punct pana ultimul detaliu ea nemailucrand aproape nimic la el. I-am pus pe masa dosare cu situatia cheltuielilor lunare pana la ultimul cent, copii de pe toate chitantele indosariate pentru fiecare luna, situatia centralizata pana in acel moment, copii de pe toate documentele oficiale ale noastre. Am primit 6 luni cate $950 pe luna (ne-a dat retrocativ si pentru luna de dinaintea aplicarii).
Revenind la job, spuneam ca am prins un job dupa 8 luni ca Furniture Installer. Am asamblat 6 luni mobila NEOSET la clienti. Mi-am rupt spatele cu mobila lor (trebuia sa o si car in casa lor nu numai sa le-o asamblez) dar asta ne-a salvat de la o intoarcere in tara ce devenise aproape inevitabila. Chiar luasem hotararea si ne facusem calculele la bani ca sa mai asteptam 1 luna si apoi sa ne facem rezervarea la avion cat nu este prea tarziu. Pana in momentul de fata cele 3-4 luni inainte de a gasi acest job a fost cea mai grea perioada de cand suntem in Canada. Dupa ce am luat jobul totul s-a schimbat. Am prieteni care si-au gasit relative repede (3-4 luni) unii chiar joburi bune. Amn cunoscut chir si o familie care chiard aca si-au gasit joburi amndoi de supravietuire au hotarat sa se intoarca dupa 9 luni de Canda. Nu trebuiea sa-i blamati, nu trebuie sa-i condamnati cum se mai obisnuieste pe aici pe forum. Aveau joburi foarte bune in Romania si aici se asteptau sa la ceva mai mult decat ce gasisera. Au considerat ca nu e locul lor aici si pur si simplu au refuzat sa caute alte joburi. A fost alegerea lor sa se intoarca asa cum a fost alegerea lor sa emigreze in Canada. Sunt familii care se intorc dupa ani de zile traite aici.
In ceea ce ne priveste pe noi primul job l-am obtinut eu dupa cateva sute de resumee trimise. Dupa cele 6 luni petrecute la NEOSET a picat si primul job pe meseria mea (inginer mecanic) luat printr-o agentie, ca Plant Engineer. Sa nu credeti ca e cine stie ce. In primul rand, pentru ca era primul job pe meserie nu mi-am permis sa negociez salariul si nu este foarte mare ($35000 anual) si fac de toate in firma, de la productie si mentenata pana la tooling (executie si proiectare matrite si dispozitive simple) si programare pe CNC. Pentru unii, chiar de aici pare ciudat pentru un job in Canada unde specializarile sunt mult mai stricte si mai restrans definite decat in Romania, dar asta e. Nu am gasit inca pe nimeni care sa imi faca o acea vestita recomandare si trimit in continuare resumee sarind deja de modesta cifra de 800 de resumee trimise (fax, posta sau e-mail). Va repet ca este posibil ca sa vi se intample si unora dintre voi la fel si sa nu o luati ca pe o regula. Cunosc multi aici care au resit sa-si gaseasca un job bun si sa-si cumpere casa in mai putin de 2 ani.
Sotia, care a fost educatore si a lucrat la teberele scolare a gasit un part-time la 14 luni dupa vreo 2 luni de voluntariat la daycare-ul de unde am facut cursurile de engleza. De fapt acea luna a fost cea mai bogata de evenimente (placute) de cand am sosit in Canada. Amandoi am gasit joburi pe profesia noastra si ne-am mutat in aceasta zona in care spuneam ca ne simtim foarte bine. Acum deja are full-time si traim amandoi cu speranta ca experienta pe care am acumulat-o pana acum ne va aduce joburi mai bune. Pe noi rabdarea si perseverenta ne-a adus deocamdata pana aici.
Copiii, cum era de asteptat s-au adaptat cel mai bine si cel mai repede. Sunt inscrisi la scoala conform vrastei lor si de regula cei veniti din romania sar un an, adica fiica-mea cea mare dupa clasa I in Romania aici a mers in clasa a III-a si nu merg in clase speciale pentru emigranti ca in Quebec ci merg in clase normale numai ca au cateva ore pe saptamana mai mult engleza decat ceilalti. Oricum ei invata limba engleza foarte repede si mi se pare o greseala ca parintii sa vorbesca cu ein in casa in engleza pentru ca asa cum au invatat engleza de repede asa uita romana. Problema lorl a inceput sunt prietenii. La inceput ii gasesc foarte greu din cauza ca nu vorbesc limba bine dar dupa cateva luni sunt in elementul lor. Un singur lucru trebuie sa-l aveti cumva invedere : si unde locuiti sa-si poata face prieteni. Unde am locuit primul an nu si-au facut nici un prieten si asta a cantarit foarte mult cand ne-am hotarat sa ne mutam. Aici unde locuim acum au o multime de prieteni, romani si de alte natii.
Pritenii. Pentru noi, cei mari, e un pic mai dificil pentru ca am vrea sa avem aceeiasi prieteni care ii aveam in Romania dar acele prietenii au s-au infiripat in ani, in mod natural si aici incercam sa Ť implantam ť rapid si in mod cumva artificial niste prietenii dar simtim lipsa pritenilor din tara. Cu timpul poate unii dintre ei vor deveni prieteni pana intr-atat sa le simti lipsa atunci cand nu sunt langa tine. Prietenii vechi care ii regasesti, care poate te-au convins sa vii in Canada, este posibil sa ii regasesti mult schimbati de cum ii cunosteai in tara. Vita de aici schimba mult si este posibil sa ai astfel de surprize.

Probabil ca deja v-ati plictisit citind, vreau sa va spun ca nu-mi pare rau ca am plecat si deja pot sa spun ca mi-ar fi greu sa ma intorc sa locuiesc in Romania. Sunt aici si bune si rele dar parca mai multe bune si mai putine rele decat in Romania. La inceput unele lucruri mis-au parut chiar pe dos dar trebuie sa ne gandim ca venim intr-o tara cu o alta cultura, cu alte reguli in ceea ce priveste relatiile dintre oameni si aici vreu doar sa mentionez ca respectul fata de celalat real cel putin prin aparente. Oricum nimeni nu te va jigni, nimeni nu te va incerca sa-ti bat joc de tine indifernt de unde vii.

In final vreau sa multumesc tuturor celor care au facut tot ce au putut pentru a ajuta pe cei care au visat si au dorit in Canada adica mebrilor acestui forum pentru ca fiecare a contribuit in vreun fel sau altul la dezvoltarea acestuia chiar daca nu a csris nici un mesaj dar macar a ami spus cuiav adespre el si asa au aflat multi ca pot emigra si fara sa cheltuie mii de euro pe la tot felul agentii de emigare.

Celor care s-au hotarat sa vina in Canada, celor car inca nu s-au hotarat si celor care s-au hotarat sa ramana in Romania le doresc multa bafta si sa-si vada indeplinite dorintele asa cum si le-au visat fiecare.

Exact acum 2 ani, exact la ora aceasta pe aeroportul Otopeni rula avionul care ne purta spre Canada.

Daca visezi sa fii muncitor, Welcome to Canada!

E adevarat, pentru a capata un job, depinde de tine, dar ce te faci daca nici macar nu esti chemat la interviu, desi CV-ul este exact pe masura cerintelor lor. Romanii sunt buni la recomandari. Dar cele mai multe “secrete ale visului Canadian” le detin cei care sunt aici de 15-20 de ani si care au imigrat, nu neaparat pe baza unui punctaj (cel putin asa pare, pentru ca sunt singurii asa-zis dispusi sa it idea un sfat). Daca intri in amanunte, afli ca au fost in tara un lacatus sau mecanic bun si sunt si aici la fel, multumiti ca si-au gasit un job similar cu ce au avut in Romania dar traiesc mai bine aici. Pentru a imigra astazi, iti trebuie insa punctaj mare, si daca ai facultate acesta se mareste simtitor. Ajungi aici cu geamantanele pline de vise si alte lucruri marunte pe care le poti cara in doua valize. Iti golesti geamantanele cand ajungi si incepi sa aplici pentru job-uri. Dupa o luna – doua de asteptare, sa te cheme la interviuri, fara a se intampla nimic, ai mari sanse sa iti umpli geamantanele la loc, dar cu dezamagiri de data asta. Continui sa aplici la job-uri din ce in ce mai sub nivelul tau de pregatire, si ajungi sa te multumesti cu ce refuza altii, iar asta inseamna cele mai de jos munci (si asta cu recomandare, eventual). E foarte adevarat, aproape toti pornesc de jos. Putini au sansa de a avea pe cineva aici, dispus sa ii tina un an, sau mai multi si sa le dea sfaturi “adevarate” Probabil ca nu din rea-vointa, ci pentru ca universal lor este limitat de experienta traita aici. Multi mi-au spus sa nu ma gandesc sa aplic la firme de plasament, pentru ca isi opresc cota parte din salariul pe care il negociaza. Perfect de acord cu asta, daca imi poate spune cineva, ce este mai bine: sa muncesti la munca de jos, cu 8-9 cad/ora doar 4-6 ore /zi sau sa muncesti cu 13-14 cad/ora (pentru inceput), 8 ore/zi, printr-o agentie de plasament, si asta sa fie si o munca rezonabila, unde sa nu iti rupi spatele?! Lasa sa castige si agentia dar si eu sa traiesc mai bine, chiar daca ei au impresia ca ma exploateaza. Agentia de plasament a fost singura care m-a chemat la interviu, mi-a testat cunostintele si mi-a gasit un job pe masura a ceea ce stiu si pot. Aproape toti se lovesc aici, la interviuri, de doua cuvinte magice “EXPERIENTA CANADIANA”. – “E foarte bine si frumos ce spui aici, in CV (care in partea asta de lume se numeste Resume), dar din pacate nu ai EXPERIENTA CANADIANA si nu corespunzi”. Mai depinde si la ce job aplici. Ca daca te duci sa te angajezi mecanic sau lacatus, nu te vor testa daca stii sa tii ciocanul, sau surubelnita, de coada. Atentie la sapaturi. Sa nu credeti ca aici e altfel decat in orice alta parte a lumii. Chiar daca iti vezi de treaba si faci lucrurile cat mai bine, poti avea surprize neplacute. De la primul loc de munca mi s-a “facut vant” pentru ca cineva din interiorul firmei “s-a gandit” ca banii pe care ii castigam eu ar sta mai bine in familia proprie si si-a adus logodnica in locul meu. Unde lucrez acum e bine, mai ales ca, multumita agentiei de plasament si increderii pe care mi-au aratat-o, am si EXPERIENTA CANADIANA din ce in ce mai multa si persoanele cu care am lucrat imi pot da recomandari. In consecinta, conteaza foarte mult ce iti doresti sa faci aici si cat de mult ai incredere in fortele proprii si chiar in sfaturile celor din jur. E OK sa ii asculti si pe ceilalti dar sa iti pui judecata la contributie si sa iti faci propria selectie. Nimeni nu stie ce e mai bine pentru tine, decat tu. Daca vrei sa fii tot inginer (sau sa iti fie recunoscuta facultatea din tara) in Canada,.vino pregatit sufleteste sa iti continui studiile aici (adica sa te inscrii la masterat, pentru ca la universitati ti se recunosc studiile din alte parti, dar si aici depinde de notele pe care le-ai avut si de cat de cunoscuta e universitatea pe care ai urmat-o), pentru ca nimeni nu te va angaja numai cu studiile din alta parte pe o pozitie similara cu ce ai avut in Romania. Ori iti vor pune placa aceea cu “experienta canadiana” ori iti vor spune direct, asa cum am auzit eu, “pacat ca nu recunoastem studiile facute in alte tari”. Poate ca acum 15 – 20 de ani a fost altfel. Astazi vin din ce in ce mai multi cu studii superioare. Daca visul vietii tale este sa fii mecanic sau electrician, sau orice altceva in Canada, si sa lasi in urma studiile facute in Romania, atunci “Welcome to Canada”. Dar tine cont, si pentru asta iti trebuie un dram de noroc sau, de cele mai multe ori, “relatii” (cunoscute in Romania ca “pile”) – care aici sunt pe fata si chiar ti se cer, sub forma de “referinte”. "

Ce gasim de lucru in Canada

Deoarece multi romani nu cunosc ce se gaseste de lucru prin Canada ,va facem cunoscut si pe aceasta cale, ca oferta de joburi este relativ variata. Aveti mai jos principalele meserii cautate in Quebec.
Daca va regasiti specializarea intr-una din ele va invitam sa nu mai stati pe ginduri si sa luati primul avion. In caz contrar ar fi bine sa va mai ginditi !

-cuisinier/cuisinière
-nettoyeur/nettoyeuse
-commis à l'emballage
-aide d'usine
-réceptionniste
-mécanicien/mécanicienne d'enttretien de machines de production
-conseiller/conseillère en vente au ddétail
-opérateur/opératrice de machine à extruder le plastique
-chauffeur/chauffeuse de camion
-manutentionnaire
-commis d'épicerie
-chauffeur/chauffeuse de camion à semi-remorque
-aide d'usine
-conducteur/conductrice de chariot élévateur
-agent de sécurité privée;/agente de sécurité privée
-conducteur/conductrice de camion de livraisson
-assembleur/assembleuse d'accessoires
-représentant/représentante dee commerce - commerce de détail
-vendeur/vendeuse de revêtements de pllancher - commerce de détail
-commis de magasin
-détective de magasin
-aide d'atelier de menuiserie
-caissier/caissière
-coupeur/coupeuse de papier - transformation du papier
-commis aux enquêtes par sondage
-agent/agente du service à la clientèle
-commis à la réception des marrchandises
-chauffeur-livreur/chauffeuse-livreuse
-aide à la production
--commis à l'expédition dans un entrepôt
-commis à l'emballage
-superviseur/superviseure d'entrepôt < -serveur/serveuse -conducteur/conductrice de camion de livraisson -assistant/assistante aux ventes -agent/agente de centre d'appel -laveur/laveuse d'automobiles -trieur-compteur/trieuse-compteuse de papierr -aide de services alimentaires -ouvrier/ouvrière d'entrepôt - manutention -vendeur-livreur/vendeuse-livreuse -aide de cafétéria -gérant/gérante de boulangeriee - commerce de détail -emballeur/emballeuse d'épicerie > -commis au comptoir - commerce de détail
-cuisinier/cuisinière
-serveur/serveuse de service aux chambres
-plongeur/plongeuse - services alimentaires
-aide-barman/aide-barmaid
-aide à la presse - imprimerie
-nettoyeur/nettoyeuse
-coupeur/coupeuse à la main - confecttion de vêtements
-démonstrateur/démonstratrice - commerce de détail
-hôte/hôtesse - services alimentaires
-téléphoniste
-retoucheur/retoucheuse de photos
-soudeur/soudeuse
-boulanger/boulangère
-couturière
-aide-cuisinier/aide-cuisinière

Puteti aplica chiar acum !

sursa:
http://placement.emploiquebec.net/mbe/login/portail/portcherc.asp
https://placement.emploiquebec.net

Canada - Legea cetateniei duble pe cale de a fi revizuita

O lege veche din 1977 care permite emigrantilor sa-si pastreze cetatenia tarii de origine este pe cale de a fi rapid modificata. Cele 85 mil. dolari cheltuiti de statul Canadian, pentru evacuarea din Orientul Mijlociu (razboiul cu Israelul) a 15 000 libanezo-canadieni cu acte duble, a determinat actualul guvern de la Ottawa sa-si puna serioase semne de intrebare asupra rentabilitatii pasapoartelor multiple. Din 15 000 deja 7000 au parasit Canada si s-au reintors. Oficialii Canadieni apreciaza ca asemenea indivizi nu au nici o loialitate fata de tara artarului, beneficiind doar de drepturi fara sa aiba obligatii.
Exista 4 000 000 persoane cu pasaport canadian care mai detin si o alta cetatenie. Situatia nu mai poate continua asa. Trebuie restrictionat dreptul la cetatenie si stabilit mai precis in ce conditii se poate vorbi de un adevarat "cetatean". Citeva ierni petrecute prin Montreal, Toronto, Vancouver, etc. nu sunt suficiente pentru a deveni Canadian.

Romanii o sterg frantuzeste
Cei mai multi romani care emigreaza in Canada aleg provincia Quebec. Aceasta nu are un plafon fix de primire a strainilor, si, in plus, procesul de emigrare este asistat de autoritatile canadiene, nefiind nevoie de intermediari. Romanii sint cautati pentru ca sint francofoni si pentru ca se adapteaza repede.

Din cei peste cinci mii de romani care pleaca anual in Canada pentru a se stabili acolo, majoritatea aleg provincia Quebec. Motivul este ca principala provincie francofona a Canadei se deosebeste de celelalte prin faptul ca nu are un plafon fix de acceptare a imigrantilor.

In plus, Quebecul a stabilit un program prin care pune la dispozitia cetatenilor straini informatii complete si gratuite despre conditiile de imigrare. Astfel, romanii care vor sa plece in Quebec nu trebuie sa mai apeleze la intermediari sau la firme de consiliere.

Emigrarea in patru pasi

Primul pas pentru emigrare este gratuit si presupune o evaluare pe Internet, pe site-ul www.immigration-quebec.ca/roumanie. Daca in urma acestui test rezultatul este pozitiv, urmatorul pas este solicitarea unui formular special, fie direct de pe Internet, fie de la biroul din Viena al BIQ. Completarea formularului presupune anexarea unor documente specifice, iar dosarul astfel format este returnat in Austria

Cei carora le este acceptat dosarul vor fi programati intr-un interval de maximum patru luni pentru un interviu la Bucuresti. De aici, daca rezultatul interviului este satisfacator, dosarul pleaca in Canada pentru o evaluare finala. Toata procedura dureaza maximum 14 luni de zile, insa necesita peste zece mii de dolari pentru a completa toti pasii, inclusiv obtinerea vizei. La aceasta se mai adauga si o suma de bani cu care imigrantul trebuie sa soseasca in buzunar pentru a putea dovedi ca este capabil sa se ingrijeasca singur timp de trei luni de zile. Pentru un adult, ea este de cinci mii de dolari, iar pentru o familie cu un copil, sare de opt mii.

Romanii se pot integra bine

„Anual, aproximativ patru mii de romani emigreaza in Quebec, iar experienta ne arata ca acestia se pot integra foarte bine aici“, spune Guy Nolan, responsabil pentru Programele de informare in cadrul Biroului de Imigrare al Quebecului (BIQ). Dar nu numai Canada se afla in topul destinatiilor celor care vor sa se stabileasca in strainatate, statisticile aratind ca cei mai multi romani reusesc sa emigreze in SUA, Australia si Noua Zeelanda. Pe linga acestea, din ce in ce mai accesibile in privinta emigrantilor din tara noastra au devenit si Italia, Spania, Germania

De ce cauta romanii Canada?

Ca tara francofona, Canada se afla in impas, deoarece, din cei 250 de mii de imigranti care sint primiti in fiecare an, mai mult de un sfert vin din Asia. Rata natalitatii este una scazuta, iar populatia imbatrineste si cresterea demografica se poate realiza in prezent doar prin politici de imigrare. Nu in ultimul rind, Canada are o traditie bogata in domeniul imigrarii, unul din sase canadieni fiind nascut in afara granitelor tarii. Toate acestea justifica „recrutarea“ imigrantilor pe care oficialii canadieni o promoveaza inclusiv in Romania prin conferintele organizate periodic de BIQ.

Candidatul ideal

Profilul unui emigrant ce nu va fi respins de autoritatile din Quebec este, totusi, destul de sofisticat. Astfel, cetateanul respectiv trebuie sa fi terminat o facultate si sa cunoasca bine limba franceza. In plus, o experienta in munca de cinci ani de zile, dar si virsta cuprinsa intre 22 si 35 de ani ii vor asigura acestuia un punctaj maxim in fisele de emigrare. Constituie, de asemenea, un avantaj daca respectivul are un copil si daca a vizitat deja Quebecul sau are rude in Quebec. Motivul este criteriul adaptabilitatii la viata de acolo, lucru considerat de autoritati ca fiind foarte important.

Cum se poate emigra în Canada

Braşovenii care se gîndesc să emigreze în Canada, dar nu ştiu cum să procedeze au acum şansa de a afla, direct de la sursă, toate amănuntele. Ieri, dar şi astăzi, la Casa Baiulescu, Serviciul de Imigrare al Guvernului din Quebec (SIQ) organizează, cu ajutorul Alianţei Franceze, şedinţe de informare pentru toţi cei interesaţi de emigrarea în provincia canadiană Quebec. Întîlnirera de astăzi cu Guy Nolin, responsabilul cu Serviciile de Informare al SIQ, va începe la ora 18.00. „Trebuie spus că toate informaţiile pe care oamenii le primesc aici sînt gratuite. Asta, în condiţiile în care, în ultimii ani, au apărut foarte mulţi intermediari care oferă aceleaşi informaţii contra unor sume destul de mari. Aceleaşi informaţii pot fi obţinute, tot gratuit, şi de pe site-ul oficial al guvernului provinciei Quebec: www.immigration-quebec.ca/roumanie“, a spus ieri Guy Nolin, reprezentantul SIQ. El a prezentat principalele criterii de selecţie a candidaţilor la imigrare, procedurile de îndeplinire a formalităţilor necesare pentru a ajunge în Canada, precum şi costurile necesare acestei întreprinderi.

Proceduri simplificate

Procedura prelucrarii unui dosar de plecare in Quebec dureaza intre 12 si 14 luni. In prima etapa, candidatul trebuie sa se autoevalueze, avand la dispozitie pentru aceasta site-ul www.immigration-quebec.ca/roumanie. Daca s-a incadrat in criteriile impuse, va solicita SIQ din Viena formularul pentru Cerere de certificat de selectie. Completat, insotit de actele doveditoare si cu taxele aferente platite, dosarul va fi returnat la Viena, iar in cazul in care l-a intocmit corect, solicitantul este chemat la Bucuresti pentru interviu la finalul caruia afla verdictul, acceptatul primind pe loc Certificatul de selectie si, dupa o asteptare de alte 9 luni, timp in care dosarul este trimis spre studiu Guvernului canadian, poate pleca la Quebec.

Costurile imigrarii
Costurile se ridica, in situatia unei familii cu doi copii, la peste 13.000 de dolari canadieni: 300 $ CAD (plus cate 100 $ CAD pentru fiecare persoana aflata in grija sa) necesari procedurilor, 550 $ CAD pentru solicitantul principal si tot cate 550 $ CAD pentru sotie si fiecare copil aflat in grija parintilor pentru taxele cerute de Guvernul canadian pentru verificari, cate 975 $ CAD costul vizei si al cererii de rezidenta permanenta pentru fiecare membru de familie.

Ajuns la destinatie, un imigrant va trebui sa dispuna de resurse financiare, suma minima estimata de SIQ, in cazul unei familii cu un copil, fiind de 8.000 $ CAD.
"Experienta ne-a aratat ca imigrantii romani pot sa se adapteze foarte bine in Quebec. Aici exista deja o importanta comunitate a romanilor care s-a integrat cu usurinta in societatea francofona din Quebec, contribuind la bunastarea culturala si economica a acestei societati. De aceea, autoritatile considera ca romanii interesati de imigrare trebuie sa beneficieze de informare gratuita", afirma Guy Nolin, responsabil pentru Programele de informare din Serviciul de Imigrare al Quebecului.

Drumul candidatilor romani pentru Quebec trece prin portofel

Unei familii-standard, cu doi copii, ii trebuie peste 13.000 de dolari canadieni
Potrivit specialistilor Serviciului de Imigrare al Quebecului (SIQ), portretul-robot al candidatului trebuie sa indeplineasca patru criterii principale: prega-tire, experienta profesionala, varsta si cunostinte lingvistice, punctajul fiind in functie de incadrarea in acesti parametri. Pretendentii mai tineri, intre 20 si 45 de ani, precum si cei cu o experienta in profesie de cel putin 5 ani (minimum fiind de 6 luni) vor primi punctaj maxim, in timp ce o persoana de peste 45 de ani nu va primi nici un punct. Esentiala pentru reu-sita unui candidat la imigrare este buna cunoastere a limbii franceze. De asemenea, cuplurile care au copii sau persoanele care au mai vizitat Quebecul ori au rude sau prieteni in aceasta regiune vor fi beneficiarele unor puncte suplimentare.

Recrutari pentru locuri de munca în Quebec

Biroul de Imigrare al Québec-ului (BIQ) organizează, astăzi, ora 18:30, la Sala Ovidiu a hotelului "Ibis" din Constanţa (b-dul Mircea cel Bătrân, nr. 39-41), o şedinţă gratuită de informare privind emigrarea în Québec. Publicul interesat să participe la această şedinţă de informare se poate înscrie pe site-ul www.immigration-quebec.ca/roumanie. Responsabilul pentru Programele de informare din cadrul BIQ, Guy Nolin va face cu această ocazie o prezentare generală a Québec-ului, a condiţiilor de viaţă de acolo, precum şi a motivelor care determină autorităţile din Québec să caute imigranţi în România. Nolin va prezenta procedura şi etapele care trebuie parcurse pentru a emigra în Québec şi va răspunde la întrebările participanţilor. Reprezentantul BIQ va prezenta şi noua structură a website-ului "Immigration-Québec", lansat la sfîrşitul lunii mai de Ministerul Imigrării din Québec. Site-ul este vizitat în fiecare lună de aproape 400.000 de internauţi din întreaga lume şi propune în prezent parcursuri-tip fiecărei categorii de persoane interesată de imigrare, precum şi o navigare care facilitează reperajul informaţiei în cele 800 de pagini. Parcursurile-tip propuse pe site-ul www.immigration-quebec.ca/roumanie oferă informaţii din momentul în care o persoană se gîndeşte să emigreze în Québec, pînă în momentul în care ea trebuie să se integreze în noul mediu de viaţă. Cei care vizitează site-ul au acum la dispoziţie o informaţie mult mai bogată pentru a pregăti şi pentru a reuşi proiectul lor de imigrare. Site-ul "Immigration-Québec" menţionează şi obstacolele pe care imigranţii le pot întîmpina pe piaţa muncii din Québec, sugerînd şi cîteva soluţii pentru a le depăşi.

Canadienii isi fac reclama la imigrari

Visul american s-a mutat in nord, el a obtinut cetatenie canadiana si zeci de mii de romani se gandesc ca, intr-o buna zi, l-ar putea trai. Dintre acestia, 4.000 si-au stabilit numai in ultimul an intalnirea cu destinul. Guy Nolin, responsabilul pentru informare din cadrul Serviciului de Imigrare al Quebecului, cutreiera Romania si incearca sa-i convinga pe tinerii de la noi ca este bine sa plece in Canada. In sala ARCUB, din Bucuresti, marti seara, o suta de potentiali emigranti il asculta atenti si iau notite. Pun intrebari despre actele de care au nevoie, despre cum trebuie sa-si completeze dosarele si cat dureaza toate procedurile. Sunt medici si ingineri. Toti sunt foarte bine pregatiti, au diplome universitare, MBA si doctorate.
Intr-un an si jumatate ai plecat
"Am de foarte multa vreme ideea de a pleca in Canada, dar la un moment dat renuntasem in favoarea Noii Zeelande, unde am rude. intre timp, cei de acolo au ridicat stacheta si nu mai puteam obtine, impreuna cu sotia, punctajul necesar. Asa ca am revenit la vechiul vis de a pleca in Canada", spune Adi, unul dintre cei care in vara vor putea emigra. in Romania, el are o situatie mai mult decat buna - lucreaza in domeniul brokerajului si al pietei de capital. Din punct de vedere material nu are motive sa dea Romania pe Canada, dar "acesta nu e singurul criteriu, a contat nivelul de viata per ansamblu". El este optimist ca isi va gasi repede de munca. "Sunt putini cei care obtin din prima slujba pe care o vor. Probabil voi accepta altceva pentru inceput mai spune Adi. "Canadienii ne-au oferit informatiile necesare, dar am cautat si noi. Chiar am gasit pe Internet un forum de discutii care se numea "Escape from Romania" (Evadare din Romania), unde cei care reusisera sa plece dadeau sfaturi celorlalti". in total, Adi a cheltuit, in prima faza, 1.500 de dolari canadieni. Urmeaza sa mai plateasca alti 1.500, in momentul in care i se va elibera viza.
Se cauta tineri, intelectuali, vorbitori de limba franceza
in prezentarile sale, Guy Nolin face reclama posibilitatilor pe care le-ar avea romanii in Canada: un emigrant isi va gasi repede de munca, va trai intr-o societate libera si cu un standard de viata ridicat. "Somajul in Quebec este de 8 la suta, dar experienta ne-a aratat ca imigrantii romani pot sa se adapteze foarte bine. Aici exista deja o importanta comunitate romaneasca. Candidatii romani se integreaza cu usurinta in societatea francofona din Quebec. Facem aceste intalniri, pentru a nu mai fi nevoie ca ei sa apeleze la intermediari", explica Guy Nolin. Cele mai cautate job-uri in Quebec sunt cele din domeniul biologiei, chimiei, fizicii si informaticii. Pentru a ajunge in Canada, un candidat trebuie sa treaca mai multe etape de selectie, care iau in considerare pregatirea, experienta profesionala, varsta si cunostintele lingvistice. Conform grilei de selectie a Quebecului, se acorda un anumit numar de puncte pentru fiecare din aceste criterii. O buna cunoastere a limbii franceze este esentiala pentru reusita unui candidat. Unul care are studii universitare, spre exemplu, va primi mai multe puncte decat cel care are doar liceul. Cel care are intre 20 si 35 de ani va avea numarul maxim de puncte la criteriul varsta, in timp ce un candidat peste 45 de ani nu mai obtine nici un punct. O persoana care are 5 ani de experienta in munca va primi un numar maxim de puncte la acest criteriu. Acestora li se adauga unul mai general care se refera la adaptabilitate: o persoana care a vizitat deja Quebecul sau care are rude sau prieteni in Quebec va primi in evaluare cateva puncte in plus. Intregul proces dureaza intre 12 si 14 luni.

Regiunea Quebec (Canada) duce o campanie agresiva de recrutare a romanilor

Regiunea canadiana Quebec, prin reprezentantii sai, duce o campanie agresiva de recrutare a romanilor si altor est europeni. De citeva ori pe an comisari ai numitei provincii vin in Romania dau anunturi prin ziare si cheama romanii la diverse sedinte de informare unde acestora li se da de inteles ca ii asteapta un viitor frumos peste ocean.

Cum decurge o asemenea intilnire? Simplu: O persoana din Quebec vine si face o prezentare artistica a regiunii, intrebuintind: pliante, poze si filme, total nereprezentative pentru viata reala de emigrant, incercind sa induca in mintea romanilor naivi imaginea unei tari unde ai sanse sa realizezi multe. Texte de genul: "Un emigrant isi va gasi repede de munca, va trai intr-o societate libera si cu un standard de viata ridicat. Somajul in Quebec este de 8 la suta, dar experienta ne-a aratat ca imigrantii romani pot sa se adapteze foarte bine. Aici exista deja o importanta comunitate romaneasca" sunt frecvent repetate in fata auditoriului roman.
Nimeni nu spune ca:
-in Canada majoritatea joburilor disponibile sunt pentru muncitori
-Canada are un excedent de persoane calificate
-peste 500 000 locuitori din 7 000 000 cit are provincia Quebec, traiesc din ajutor social (somerii sunt alta categorie)
-locurile de munca pentru cei cu facultate sunt infim de putine.
-un emigrant are nevoie de ani de zile pentru a invata dialectul frantuzesc vorbit in Quebec
-in cele mai multe cazuri facultatea trebuie refacuta
-romanii (si altii) sunt grupati intr-un ghetou al Montrealului - cartierul Cote des Neiges
-prin ziare, internet sau la tirgurile de joburi sunt prezente majoritar agentii obraznice care pozeaza in companii reale. Trimiti zeci de CV-uri in engleza si sau franceza si nu primesti nici un raspuns (telefon sau email). De ce? Pentru ca anunturile sunt false, date doar sa se stringa candidati. In cazul aparitiei vreunui post real - dupa 6 luni - 1 an de la trimiterea Resume-ului sansele ca el sa fie gasit in arhiva sunt ~ zero. Este ca la o loterie cu sanse mici de cistig
-4.9 milioane de canadieni traiesc in saraccie

Mai jos puteti lectura o serie de articole din ziarele noastre. Caracterul de reclama este evident. Apare chiar, in mod repetat, numele Guy Nolin - persoana care comanda anunturile. La ce au nevoie de atita publicitate daca este asa bine in Canada? Realizarile "mari" ale celor 45 000 romani emigrati in ultimii 10 ani (1995 - 2005) ar trebui sa constituie un magnet pentru noii candidati.
Realitatea este ca in anul 2005 s-a inregistrat o cadere de 694 persoane fata de 2004, cu alte cuvinte romanii se gindesc mai mult inainte de a lua decizia plecarii. Tara artarului devine pe zi ce trece tot mai putin interesanta.

Poveste de succes din Canada

Prezentam mai jos o poveste tipica de succes pe tarimuri canadiene. Nu ar strica sa o cititi.

"Au trecut 3 luni de cind am ajuns in Canada ! Am aterizat in Montreal , am inchiriat acolo un ap . ,( am facut contract pt un an ), am cumparat o masina ( dodge neon - asta ma gasit la 3500 $), am instalat internet , telefon , am cumparat ceva mobila si tot ceea ce aveam nevoie in casa !
Dupa 2 luni , am vazut ca locul nostru nu este in Montreal , din mai multe motive : clima , limba quebecoasa ( nu franceza care o invatasem noi acasa), strazile pline de gropi, sistemul de invatamint ( fiica mea a fost chemata la scoala , la o luna dupa ce am fost cu ea la comisia scolara unde a dat un test la matematica si franceza ! A fost inscrisa intr-o clasa de incepatori , cursuri de franceza , cu toate ca ea vorbea f bine si franceza si engleza , iar de matematica nu mai vorbesc , la cursuri faceau exercitii de clasa a V -a , iar fiica mea are 17 ani - clasa aX-a in Ro. - profil mate - info ! ) etc !
Dupa 2 luni , am vorbit cu niste prieteni din Toronto si am decis sa ne mutam in Toronto . Am venit pt citeva zile cu sotul meu , la un interviu pt job in Toronto si l-au angajat pe loc , fara sa ii ceara nici experienta , nici prea multa engleza - la un atelier de mobila , unde este platit cu 11 $ pe ora ! Nu este un salariu f mare , dar suficient sa traim decent o familie de 3 membrii ( eu am ajuns in Toronto doar de citeva zile si nu am avut timp sa caut job , deci ne descurcam doar cu un salariu )
OK! Ce vreau de fapt sa va spun este ca : ATENTIE pt cei care veti veni - atentie cind va hotariti unde vreti sa veniti , pt ca orice schimbare COSTA!
Cind am plecat din Montreal , a trebuit sa anulez toate contractele , am pierdut destui bani , iar aici in Toronto , nu va mai spun , trebuie sa platesc iar TOT - instalarea internet , tel. , cablu , inscriere masina , asigurarea masini - totul costa fff mult , cumparat iar mobila , ( strictul necesar , adica paturi ) etc !
O astfel de mutare costa citeva mii de dolari , depinde cum reusesti sa te descurci !
De ex : am fost astazi la un Service , pt revizia tehnica la masina , imi trebuie o hirtie cu revizia tehnica , pt a putea inscrie masina !
La Service , mi-au zis ca masina e Ok , dar trebuie sa ii schimb anvelopele pe fata , ca sunt uzate ! Toate bune , pina cind am intrebat " how much "? mi-au zis ca ma costa un cauciu 109 $ !!! fara taxe , deci , 2 cauciucuri , cu taxe cu tot si schimbat , ma costau in jur de 300 $ ! wow! i-am zis ca este f scump , ca eu am vazut intr-un magazin anvelope , mult mai ieftine si ca voi merge sa cumpara de acolo si vin la ei sa le puna !
DAR AU STIUT CA AM VENIT de curind in Canada si a incercat sa imi bage "" pe git "" cauciucurile care le aveau ei la vinzare , zicind ca " nu voi gasi in alta parte mai ieftine " ! Daca eram fraiera ( le-am zis ca " i am woman , but i am not stupid" !!!) plateam la ei 300 $ , fara sa mai merg la alt magazin sau Service sa vad cum sunt preturile ! OK ! pina la urma am plecat si am gasit la un magazin cauciucuri cu 62 $ bucata " Marshal " - super bune si le-am schimbat la Service-ul magazinului , unde am dat doar 10 $ sa mi le schimbe , iar in total am platit doar 170 $ !
DECI , MARE ATENTIE , pt noii veniti , e pacat sa luam TEPE !!! mai ales cind nu ne " dau banii afara din casa " !!
V-am dat acest ex concret , nu ca sa va plictisesc , mai ales pe cei care sunteti mai de mult aici , dar ...... cineva a scris mai sus : "" CANADA NU ESTE PERFECTA " ! - ASTA ESTE SI PAREREA MEA !!! dar in ROMANIA , nu m-as intoarce nici MOARTA !!!! DACA INVATAM SA NE ADAPTAM si SA NE DESCURCAM , atunci CANADA E "PERFECTA "!
OK ! MULTA BAFTA LA TOATA LUMEA !"