Fenomenul blogurilor a ajutat la faurirea unei teorii noi, conform careia jurnalismul traditional a murit, iar omul de rand a devenit jurnalist, ajutat de mediul online. E o teorie sustinuta de multi jurnalisti cu vechime, speriati de faptul ca nimeni nu mai cumpara ziarele, chiar si atunci cand se vand cu DVD-uri si posete de dama.
In trecut, jurnalismul era facut de persoane instruite care reuseau sa prezinte informatie utila si sa educe publicul. Din cauza asta si astazi punem pret pe ce apare in ziar, aproape orice fel de ziar ar fi el. Pornind de la asta presa a devenit un instrument foarte bun de comunicare, fiind in general independenta, atat putere a statului cat si amanta ascunsa a statului (in societatile capitaliste, in cele totalitare fiind nevasta credincioasa).
Pana la explozia Internetul, presa a inceput sa se diversifice si sa raspunda nevoilor cetateanului. Educatia a palit in fata tabloidelor, dovada ca oamenii sunt mai interesati de tzatze si scandaluri decat de educatie. Presa a castigat mult in diversitate si volum. Jurnalistii nu au mai fost acei oameni cu ani gramada de experienta, ci orice pusti de 20 de ani dispus sa scrie cat de cat corect. De la statutul de educator s-a ajuns ca media sa fie formata din oricine cu o parere si un pix.
Presa romaneasca a crescut fabulos in ultimii ani, iar jurnalismul a trecut de la meserii din care se moare de foame la meserii in care esti platit cat nu face, din nevoia oarba de expansiune. Fiind o putere in stat, cei care au avut banii necesar s-au grabit sa puna mana pe putere si s-o foloseasca pentru a produce bani sau pentru o tine ca si caine de paza. Rezultatul este o aglomerare media, marcata de interese meschine si jurnalisti neprofesionisti. Evident ca presa a inceput sa scada mult in ochii cetateanului, iar jurnalistul sa fie etichetat drept omul invitat la TV sa-si dea cu parerea despre orice. Faptul ca lumea il considera pe Mircea Badea jurnalist descrie clar perceptia omului de rand despre jurnalism.
Acuratete? Obiectivitate? Stiri verificate? Documentare? Orice jurnalist crede ca poate face din orice stire un editorial. Orice ziar e plin de opinii. Orice titlu de tabloid (scris tot de jurnalisti, nu?) scoate minimul uman la suprafata. Ex: Ce gagiu ti-ai tras Popeasco! Noroc cu news.google.com si cateva ziare straine ca poti sa citesti 3 stiri care sa nu fie incarcate de subiectivism, venin sau prostie. * Nu-mi tineti teoria presei straine care manipuleaza, cred ca a noastra e mult mai defecta.
Intra pe scena bloggerul! Omul care are libertate de opinie, nu este ingradit de sistem si de interesele trustului si poate ajunge la oricine via Internet. Salvarea jurnalismului! Lacrimi, flori, usurare. Totul se va muta online! Jurnalistii vor disparea! Vor ramane bloggerii sa domneasca peste informatii si opinii. Aici suntem acum, intr-un punct foarte gresit.
Bloggerul nu are constrangeri, deci ESTE obiectiv. Asta cred toti. Fals, bloggerul nu are unele costrangeri deci POATE FI obiectiv. Dar rareori este. Uneori intentiile sale nu sunt de informare corecta, obiectiva, nepartinitoare. Deseori permisiunea de a fi subiectiv il determina sa considere ca poate spune orice. Faptul ca are o audienta il determina sa creada ca orice spune e corect. Faptul ca spune doar lucruri corecte ii umfla egoul. Cand traficul creste bloggerul ajunge sa aiba un ego suficient pentru a hrani nevoile Chinei pentru 100 de ani (citat).
Oricine isi poate face un blog. Jurnalist, om politic, inginer, privitor la stele, biciclist, elev. Nu conteaza. Oricine poate avea (si are) blog. Implicit are pareri si informatii gresite pe care le face publice. Google le indexeaza si le considera relevante. Cei care folosesc internetul au ramas cu ideea ca bloggerul este sursa corecta de informatie, iar indexarea si linkuirea de altii da credibilitate blogului.
Azi cineva a scris ca vand Solvabil.ro pentru 12.000 de euro unei companii mari. Din cand in cand cineva ma face pe mine (sau un proiect in care sunt implicat) terci, neverificand lucruri sau facand afirmatii profund subiective. Ma indoiesc ca multi din oamenii care scriu pot face o analiza la vedere. Nu trebuie sa fie corecta, trebuie doar sa aiba o minima justificare, astfel incat cei care o citesc sa o poata procesa. Se dau verdicte, se emit judecati, se spune cine e prost si ce e bun, pentru ca exista blogurile, locuri in care oamenii pot scrie mai repede decat gandesc, iar lumea urmeaza sa-i ia in serios. Firmele se dau doi pasi inapoi inainte de a face o campanie pe bloguri. Problema nu e libertate, ci modul in care o utilizezi. Poti fi util sau poti crea panica si nervi cu inventii ca cea cu Solvabil, o mica aberatie care a reusit sa ma puna intr-o postura foarte neplacuta in fata a o gramada de oameni. Asta se intampla cand te consideri jurnalist si blogger si iei ce e mai bun din ambele lumi (libertatea de expresie, usurinta de diseminare) si uiti de profesionalism (verificarea informatiei, nepartinirea samd).
Blogosfera, alt concept neinteles, arata local ca o curte de liceu: cu pustanii smecheri care te iau la palme in gasca, cu profesorii neintelesi, cu un set de valori ciudate. Oricine publica 3 injuraturi si 5 poze porno si are pareri clare are audienta si e la fel de blogger (deci interesant, bun si relevant) ca restul, pozitionandu-se peste ziare si ziaristi (depasitii care nu inteleg onlineul si ca trebuie sa faca ciocu mic, ca onlineul e la putere acum). Aceasta este scaparea jurnalismului? Aici vor migra cititorii de ziare? Ma indoiesc profund.
Jurnalistii si-au pierdut statutul si credibilitatea. Urmeaza ca si bloggerii sa-si piarda statutul si credibilitatea. In ambele cazuri este rezultatul abuzului de putere si de pozitie. Lumea are incredere in tine, iar tu o iei pe campii, pentru bani si putere, din orgoliu sau prostie si pentru ca nu stii cand trebuie sa te opresti. Asta a ucis mult din presa scrisa si urmeaza sa ucida mult din online. Irelevant, inutil, exagerat, infumurat, partinitor - asta devine omul care scrie cand nu-si respecta audienta si continutul, dar isi atribuie victoriile de imagine sau de volum.
Diferenta nu o face faptul ca esti blogger sau jurnalist si nici ca publici pe hartie tiparita sau online. Diferenta o face calitatea continutului si increderea pe care o transmiti fiind obiectiv, documentat, nepartinitor, calificat. Cum e transmis continutul? Nu conteaza. Un ziar sau o revista buna se vor cumpara mereu, iar un blog bun va fi citit mereu, indiferent de ultima moda in media. Doar asa azi poti crea si sustine branduri serioase (persoane, publicatii sau websiteuri) care au greutate avuta de jurnalistii de alta data.
Inca mai confundam informatia cu hartia pe care e scrisa. Hartia nu are nicio valoare. Un blog nu are nicio valoare. Informatia e singura valoare. Din acest motiv categorisirea in jurnalisti si bloggeri e total gresita. Le putem spune oameni care produc continut. Pe termen lung singurul diferentiator este calitatea si doar pe asta trebuie sa ne concentram.
Continutul produs de multime? O alta poveste exagerata. Vedeti comentariile de pe orice ziar. Sunt dovada graitoare ca moderarea este necesara si ca nu oricine vorbeste are ceva util de spus. Explozii de imbecilitate si frustrare agresiva - asta sunt in medie comentariile. Exista si cateva comentarii de bun simt, obiective. Exista si cativa cetateni care adauga valoare continutului. Acestia sunt foarte rari si cufundati in oceanul de inutilitate al variilor comentarii. Acesti rari comentatori sunt si ei producatori de continut de calitate. De aici valoare lor. Ideea de comentariu si loc in care sa fie evidentiata aceasta valoare este in sine buna. Acceptarea publicarii tuturor aberatiilor distruge orice urma de utilitate si ingroapa acel continut minuscul valoros. As spune ca daca dorim infromatii utila din comentarii cautam acul in carul cu fan. Din pacate cel mai des il cautam in latrina, nu in carul cu fan. Este motivul pentru care sustin moderarea la maxim a continutului de acest gen, pentru a nu fi invadat de opinii nejustificate si inutilitate.
Cei care au ceva util de spus in domeniul lor vor aparea gratuit in orice publicatie de specialitate, asadar moderarea nu inseamna cenzurare. Nimeni nu ingradeste continutul valoros, deoarece acesta atrage audienta, iar audienta plateste direct si indirect pentru informatia utila. La fel de usor poti aparea online, iti poti face blog, poti chiar sa comentezi. Jurnalismul nu va disparea, nici bloggingul. Vor ramane o metoda de a produce si publica continut … util. Numai ca, pana atunci, va trebui sa asistam la un insuportabil fenomen de decantare, perioada in care multa lumea va confunda reziduurile cu produsul util. Asa ca, sa nu condamnam jurnalismul si sa nu aplaudam bloggingul - tind sa reprezinte fix acelasi lucru!
Un alt lucru important de retinut este ca nu trebuie crezuta pe nemestecate informatia de pe bloguri, tocmai pentru ca nu exista inca nicio metoda eficienta pentru a determina nivelul de incredere pe care il prezinta un blog. Poti citi o multime de materiale si-ti poti face o parere. Oamenii nu au timp sa faca o analiza a unui blog. Merg din link in link si aplica oricarui continut perceptia ca trebuie sa fie adevarat si bun, caci altfel nu ar fi aparut pe bloguri. Daca cititorii sunt deceptionati sistematic de bloguri se va acredita ideea ca blogurile sunt lipsite de valoare, chestiune la fel de daunatoare ca situatia de acum, in care aproape orice apare e luat de bun.
